Ne-am trezit dimineața la cazarea noastră rurală din Ennis. Aerul era curat, vântul nu adia deloc iar pe cer nu era nici măcar un norișor. Proprietarul ne-a povestit că de când e el în zonă, nu a văzut atâtea zile la rând cu vreme frumoasă. Prognoza arăta la fel, neschimbată și pentru următoarele zile. Clar eram foarte norocoși să fim în Irlanda chiar atunci.

 

Ziua anterioară făcusem un traseu lung până în extremitatea sud-vestică a Irlandei. Această zi voiam să fie una mai relaxată. Ne-am propus doar 2 locuri în care să ajungem: orașul Galway și faimoasele dealuri Moher ambele aflate nu foarte departe de noi.

Voi mai povesti aici și de ziua următoare când am plecat din Ennis și ne-am îndreptat spre sud. Am mers spre orașul Cork, oprind întâi la Castelul Blarney și apoi am văzut câteva din atracțiile de pe drumul turistic Ring of Cork, precum portul Cobh, plajele din Ballycotton sau distileria Jameson din Middleton.

Mai jos este traseul celor două zile.

 

De la cazarea noastră din Ennis am făcut cam 45 de minute pe autostradă. Am parcat aproape de centrul orașului la catedrala Galway.

 

Catedrala din Galway a fost construită destul de recent, în 1965. La vremea aceea a fost numită „ultima mare biserică de piatră a Europei”.

 

Majoritatea orașelor irlandeze sunt amplasate pe malul unor râuri mari la câțiva kilometri de vărsarea lor în mare. Galway nu face excepție: râul Corrib traversează centrul iar estuarul acestuia permite accesul navelor în port.

Am început plimbarea noastră pe promenada frumos amenajată de pe malul Corrib.

 

Vederi frumoase pe malul râului

 

Arcul spaniol, cea veche construcție din oraș

 

De la prima vedere am îndrăgit centrul vechi din Galway. Peste tot case colorate, terase, magazine, plin de lume pe străzi – era o atmosferă de sărbătoare.

 

Inima centrului vechi se numește Latin Quarter. Tot orașul este extrem de pitoresc. Pot spune acum după ce am văzut mai toată Irlanda că Galway este orașul meu preferat.

 

Ne-am așezat la una din terasele din Latin Quarter pentru a servi masa. Am mâncat tradițional: Fish & chips, Irish Stew și desigur bere locală.

 

După amiaza am revenit la casa noastră din Ennis, iar după câteva ore de odihnă am plecat spre cea mai faimoasă destinație turistică a Irlandei: Cliffs of Moher.

 

Drumul spre Moher trece prin câteva sate foarte elegante. Zona este preferată de mulți localnici irlandezi înstăriți pentru a-și construi case de vacanță.

 

După jumătate de oră am sosit la țărmul Atlanticului

 

La dealurile Moher este amenajată o parcare mare și un centru pentru vizitatori. Complexul mai include un muzeu, un restaurant și desigur, trasee amenajate la malul mării.

 

De la parcare până la malul marii sunt doar vreo două sute de metri. Am ajuns la Moher spre seara, momentul ideal pentru a admira culorile dealurilor sub soarele care apune.

 

Când am ajuns la mal am rămas impresionați de peisaj

 

Țărmul vestic al Irlandei este puternic influențat de curenții dinspre Oceanul Atlantic. Valurile și vântul au săpat ani și ani în maluri, creând stânci ascuțite și tot felul de maluri abrupte. Capodopera lor sunt Moher Cliffs, o adevărată minune a naturii.

 

La Cliffs of Moher sunt amenajate doua trasee la dreapta și la stânga, fiecare fiind de maxim 15 minute. Pe cel din dreapta se află un mic turn de observație ce oferă o panoramă largă peste coastă

 

Vederi din vârful turnului

 

Aceasta este priveliștea de la finalul traseului din dreapta. Drumului mai continuă kilometri mai departe, însă terenul este ceva mai accidentat.

 

Poteca continuă printre un parapet de protecție și un gard electrificat al pășunii vecine.

 

Vederi de pe traseu

 

După încă vreo 15 minute la pas, m-am oprit pentru că urma o pantă lungă și ar fi fost mai greu de urcat înapoi. Peisajele frumoase mai continuă mult și mai departe

 

Am mers apoi și puțin pe traseul amenajat din stânga de la Moher Experience. Soarele strălucea încă puternic și mai avea mult până apunea. Durata zilei în Irlanda vara e de vreo 18-19 ore.

 

Zona era plină de vaci la păscut

 

Am trecut și prin muzeul săpat în munte înainte de plecare. Acesta prezintă istoria geologică a dealurilor Moher.

 

Deasupra muzeului este un restaurant cu vederi frumoase

 

Am plecat apoi în căutarea unui loc frumos pentru a urmări apusul pe mare. Am poposit pe un deal din apropiere de satul Lahinch.

 

Pe drum am găsit un food truck cu preparate din pește proaspăt. Am luat mâncarea la pachet: fish & chips si lobster si am servit-o la picnic pe iarbă intr-un pur stil irlandez.

 

Admirând apusul superb la cină

 

Înainte de lăsarea serii am revenit la cazarea noastră

 

Ziua următoare ne-am făcut bagajele și ne-am luat la revedere de la căsuța noastră din Ennis. Am mers în continuare spre sud, către Cork. Cazarea următoare avea să fie într-un alt orășel, la Clonmel în regiunea Tipperary.

 

Prima oprire a zilei a fost în apropiere de Cork, la cel mai vizitat castel din Irlanda: Blarney Castle

 

Domeniul de la Blarney este unul vast, include castelul medieval, un castel mai modern, un râu, un lac, cascade și grădini diverse ce se întind pe multe hectare.

 

Am început turul de la castelul medieval, care este parțial în ruină. Acesta a fost construit în secolul 11 pentru lorzi de Muskerry și era în acele vremuri una din cele mai bine aparate fortificații.

 

Am fost întâmpinați cu muzică la cimpoi

 

Cea mai mare atracție de la castel este Blarney Stone, o piatră aflată în vârful turnului cel mai înalt. Toată lumea vine aici pentru a ajunge la ea, iar la intrare era o coadă imensă.

 

Am aflat că ar fi trebuit să stăm vreo două ore la coadă, astfel că nici n-am încercat. Am ales în schimb să continuăm cu o plimbare prin grădini.

 

Castelul nou (Blarney House) se află în centrul grădinilor și este înconjurat de un gazon verde impecabil.

 

Câteva imagini frumoase din grădinile de la Blarney

 

Una dintre cascadele din domeniu

 

Am revenit la final la castel

 

Irlandezii sunt un popor extrem de superstițios ce cred într-o mulțime de mituri. Unii dintre ei au uși mici acasă pentru ca să poată intra zânele aducătoare de noroc, alții cred cu tărie că dacă prinzi un lepricon acesta te va duce la comoara sa. Blarney Stone este un asemenea mit, despre care legenda spune că cei care sărută piatra vor avea noroc și darul elocvenței (fluența în discurs).

Piatra se află în exteriorul parapetului din turn și nu este ușor să ajungi la ea. Pe vremuri, să săruți piatra era un adevărat act de curaj pentru că trebuia să stai atârnat de picioare în afara turnului (imaginea de sus). Astăzi, sunt ceva măsuri de protecție și nu trebuie decât să te ții de bare atârnând cu capul în jos (precum în imaginea de jos). Mult mai greu e să stai la cozile lungi care se formează.

 

O ultimă vedere cu castelul la plecare

 

Nu am mers imediat la Cork, ci ne-am dus mai la sud către Kinsale, un orășel foarte pitoresc aflat la malul mării. Kinsale este faimos pentru centrul său vechi cu case pictate în culori stridente.

Piața mare din Kinsale

La Kinsale am mers la un restaurant faimos. The Spaniard este unul din cele mai vechi restaurante din toată Irlanda. Aici vin localnicii pentru a servi mâncare caldă și bere artizanală încă de la 1600.

Masa a fost foarte gustoasă. Am mâncat tot la terasă… când am rezervat excursia în Irlanda nici prin cap nu mi-a trecut că vom sta numai afară, la soare.

Am oprit și la Cork, la fortul Elizabeth. Cork este cel mai mare oraș al Irlandei după Dublin cu peste 200.000 de locuitori. Am zis că era păcat să nu oprim, dar orașul nu prea ne-a impresionant cu nimic. Case de piatră gri și sobre aliniate peste tot.

Fortul este poate cel mai interesant loc de unde se poate vedea tot orașul de sus.

 

Catedrala din Cork

 

Cork se află aproape de vărsarea râului Lee în mare.  Centrul vechi este construită pe o insulă pe râu, iar mai departe de oraș începe o zonă foarte pitorească, numită Ring of Cork. Mai jos, castelul Blackrock.

 

Am continuat drumul spre sud către Cobh, portul maritim al Cork

 

Am oprit întâi la catedrala din Cobh, aflată într-un loc foarte frumos, pe o terasă pe dealul de deasupra orașului.

 

Aceasta mi s-a părut cea mai impunătoare din toate bisericile pe care le-am văzut prin Irlanda

 

Peste drum de catedrală este aleea West View unde sunt Deck of Cards Houses, niște case colorate aliniate pe drumul înclinat. Vederea cu ele e chiar grozavă

 

Am coborât apoi în portul din Cobh. Locul este pur și simplu fermecător. Dacă orașul Cork nu ne-a prea plăcut, portul său a fost unul din cele mai frumoase locuri pe unde am ajuns.

 

Vederi splendide cu Cobh de pe pontonul J.F. Kennedy

 

Cobh (sub numele său istoric Queenstown) este faimos și ca fiind ultimul port unde a oprit nava Titanic înainte de a se scufunda pe Atlantic 4 zile mai târziu.

 

Ziua noastră lungă continua. Am trecut mai apoi pe la fabrica Jameson din Middleton. Jameson este cel mai faimos brand de whisky al Irlandei, iar fabrica sa principală din prezent este la Middleton la 50 de kilometri est de Cork.

 

La fabrică se pot face tururi ghidate ale distileriei, se pot face degustări și, desigur, magazinul cu suveniruri își așteaptă clienții.

 

Mai târziu am revenit pe coastă. De data asta, am făcut un scurt popas la Ballycotton, alte dealuri pitorești lângă mare cu trasee de drumeție precum Moher.

 

O zi așa frumoasă nu se putea încheia decât pe plajă.

 

Am poposit la plaja Garryvoe și nu am rezistat să nu încerc apa.

 

Aici am încheiat un circuit superb și am mers spre cazarea din Clonmel. Vacanța noastră irlandeză nu se termina aici, urma să mai ajungem la Kilkenny și castelele din zonă și la final să revedem capitala Dublin.