Diagonal în Hexagon – Partea 1 – Nisa, inima coastei de Azur

Au trecut doi ani de când am făcut acest circuit prin sudul Franței. Am plecat atunci din Nisa, de pe malul Mediteranei pentru a sosi tocmai la Bordeaux pe malul Atlanticul. Am condus mult, cam 1000 de kilometri, iar pe traseu am văzut câteva locuri speciale precum Marseille, Toulouse și Carcassonne, un loc unde îmi doream de mult să ajung. Cel mai mult timp l-am petrecut la capetele traseului, respectiv Bordeaux – capitala vinului francez și Nisa, cel mai strălucitor oraș de pe Coasta de Azur. Cu aceasta din urmă voi și începe povestirea mea.

Mai fusesem la Nisa cu 10 ani în urmă, dar petrecusem doar câteva ore în oraș, pe drum spre Monaco. De data asta, am stat mai mult de o zi, revăzând locuri frumoase și descoperind altele noi.

Nisa se afla într-un moment mai dificil la data vizitei mele. Nu trecuseră nici doi ani de la atentatul oribil de ziua Franței când 80 de oameni aflați la sărbătoare au fost uciși de un camion. Urmele se vedeau încă: numărul turiștilor era redus iar poliția patrula frecvent pe faleză.

După o aterizare frumoasă pe aeroportul internațional Nisa (având loc la geam în stângă am putut vedea coborârea pe lângă coasta Mediteranei), am luat autobuzul și am mers direct la hotel. Am stat la un mic hotel cochet (Hotel Danemark) cu o poziție destul de centrală în oraș. Seara am făcut doar o plimbare scurtă pe faleză, dar ziua următoare am petrecut-o în întregime explorând orașul.

Cel mai faimos loc din Nisa este marea promenadă de la malul mării, de-a lungul căreia se află hoteluri de lux și restaurante cochete. Este vorba de Promenade des Anglais, care își trage numele încă din secolul 18 când era locul preferat pentru un sejur de iarnă al aristocraților englezi. Toată promenada are peste 7 kilometri lungime și se întinde practic de la un capăt la altul al orașului.

Era sfârșit de aprilie iar vremea era însorită cu temperaturi peste 20 de grade, ideal pentru plimbare așadar. Plaja din Nisa este amenajată cu pietriș și este destul de îngustă. Nu e cine știe ce din acest punct de vedere, dar culorile mării sunt deosebite. Nu era vreme chiar de plajă dar am văzut câțiva curajoși făcând o baie în mare.

Unul din cele mai faimoase hoteluri de pe Promenade este Negresco. Acesta a fost construit în 1912, la ideea unui român, Henri Negresco. Acesta și-a început carierea la Casa Capsa din București pentru a emigra apoi în Franța, stabilindu-se pe Riviera. În calitate de director al cazinoului din Nice a demarat proiectul acestui hotel, ce se dorea a fi cel mai luxos de pe coastă. După terminare, hotelul i-a primit numele.

Continuând pe promenadă am sosit la piața alimentară Saleya, unul din cele mai vibrante locuri din oraș. Piața este deschisă zilnic (mai puțin lunea) încă de la primele ore ale dimineții. Este preferată de localnici pentru a lua flori, fructe sau legume proaspete, încurajând astfel fermierii locali. Locul este ideal pentru a servi micul dejun privind trecătorii și vânzătorii la lucru.

Golful se încheie la Coline de Chateau, dealul unde se afla cândva un castel impunător. Se poate urca cu liftul gratuit, altfel pe scări se fac cam 20 de minute. De sus se vede cea mai frumoasă panoramă din Nisa. Se vede toată promenada, orașul vechi dar și golfurile vecine. Într-o zi senină de la castel se văd și crestele Alpilor.

Revenind la nivelul mării am continuat hoinărind aiurea prin orașul vechi, un adevărat labirint de străduțe înguste. Zona include câteva biserici și clădiri vechi de o frumusețe aparte și multe magazine cochete și restaurante. Aerul orașului vechi din Nisa este mai degrabă italian, mai ales din punct de vedere al arhitecturii. De altfel, „Nizza” a fost mult timp un important port italian, dar a fost cedat Franței în urma tratatului de la Torino din 1860.

Ultimul loc pe care l-am vizitat în oraș a fost ceva mai departe de centru. Este vorba de un palat somptuos, una din cele mai luxoase reședințe de pe Coasta de Azur: Villa Ephrussi de Rothschild.

Palatul se află în peninsula Cap Ferrat, la câțiva kilometri de centrul din Nisa. Pentru a ajunge acolo, am luat un autobuz iar drumul pe coastă a durat cam jumătate de oră. Intrarea la palat și grădini este destul de scumpă (15 euro), dar face toți banii. Locul e absolut impresionant.

Villa a fost finalizată în 1912 ca reședință pentru baroneasa Beatrice de Rothschild. Aceasta provenea din familia de bancheri Rothschild, una din cele mai înstărite ale Europei, cunoscută că s-ar fi îmbogățit din minerit și armament. Locul pentru construcția palatul a fost ales în peninsula Ferrat într-un vârf de deal. Un loc cu așezare strategică, poate cel mai pitoresc de pe Riviera, de unde se vedea coasta de la Cannes tocmai până la Monte Carlo.

Timp de două ore am vizitat palatul și grădinile. La palat am văzut camerele luxoase și colecțiile inestimabile de antichități achiziționate din toate colțurile lumii. Palatul e impresionant, dar grădinile sunt pur și simplu uluitoare. Acestea sunt împărțite în mai multe zone: grădina spaniolă, englezească, japoneză – toate având plante specifice locurile. Nu mai spun că era și sezonul perfect în care mai toate plantele erau înflorite. Prin grădini este un sistem foarte complex de irigare care include râuri artificiale și cascade ce se reunesc la fântânile palatului. Acestea se activează la jumătate de oră și oferă spectacole cu jeturi de apă pe acorduri de muzică clasică. Locul este absolut splendid.

Ziua am încheiat-o în apropiere de palat, la portul turistic luxos din Saint-Jean-Cap-Ferrat unde am servit cina la o terasa de la malul mării. Seara am mers la aeroport pentru a închiria o mașină și a începe circuitul de care spuneam la început. Următoarea destinație: Marseille

Sosirea la aeroportul din Nisa