Ultima oprire de pe itinerarul în jurul planetei a fost Argentina, mai precis capitala Buenos Aires. Era prima oară când ajungeam în orașul tangoului iar cu ocazia asta am mai bifat o premieră făcând o scurtă excursie pe celălalt mal al Rio de la Plata, în Uruguay.

Am sosit seara în Argentina cu zborul Latam de la Santiago. Nu stăteam prea mult timp la Buenos Aires. Aveam o zi plină, iar apoi dimineața cealaltă urma drumul lung spre casă.

La sosire am zburat pe aeroportul Jorge Newberry, al doilea ca mărime din B.A., aflat într-o locație foarte aproape de centru. Astfel, la aterizare am putut vedea la geam tot orașul luminat.

 

Controlul pașapoartelor l-am trecut repede (nu ne trebuie viză în Argentina), dar la vamă am stat mai mult pentru că toate bagajele erau strict controlate. De la aeroport am luat un taxi spre hotelul din cartierul San Telmo, la sud de centru.

Buenos Aires este un oraș imens, așezat într-o zonă de câmpie la gura de vărsare a fluviului La Plata. Populația orașului propriu-zis este de 3 milioane, dar cea a zonei metropolitane depășește 15 milioane – ceea ce îl plasează pe locul 2 între cele mai mari metropole de pe continent (după Sao Paulo). Orașul este foarte modern și m-a impresionat de la prima vedere: zeci de turnuri zgârie-nor, bulevarde largi și autostrăzi, multe parcuri și zone verzi și foarte multe clădiri de epocă bine întreținute.

 

Am vrut să profit la maxim de timpul scurt petrecut la Buenos Aires. Mi s-a părut foarte interesantă opțiunea de a merge cu feribotul în Uruguay, orășelul Colonia fiind la doar o oră distanță cu feribotul. Astfel am rezervat de seara o scurtă excursie – cu plecare la prânz și întoarcere pe la 6 după amiază. Restul timpului – dimineața și seara mi-am propus să vizitez cate ceva prin oraș.

După micul dejun am plecat la plimbare. Cel mai ușor prin Buenos Aires a fost transportul cu Uber. Sunt multe mașini disponibile, șoferii sunt prietenoși iar costul e foarte mic (5-10 lei maxim pentru o cursă în oraș).

Primul loc unde am mers a fost Plaza de Mayo, inima orașului. Acolo se află palatul prezidențial, Casa Rosada, catedrala și mai multe clădiri guvernamentale.

 

La Casa Rosada (numită astfel datorită culorii sale) au locuit președinții Argentinei de multe decenii, inclusiv Juan Peron și faimoasa sa soție, Evita, devenită o eroină naționala.

 

 

Buenos Aires are o multe clădiri elegante, bine întreținute cu o arhitectură care aduce puțin cu Parisul.

 

Mai departe am chemat un alt Uber folosind wifi de la o terasă. Următoarea oprire: cartierul Boca.

 

La Boca este un cartier mai rău famat din Buenos Aires, dar în același timp una din marele sale atracții turistice datorită caselor pictate. Dimineața turiștii roiesc prin Boca, pe la cafenele și magazinele de suveniruri, dar puțini se încumetă să treacă pe acolo după lăsarea întunericului.

 

Sufletul cartierului Boca este El Caminito – strada pietonală cu cele mai pitorești case din Buenos Aires.

 

Imagini cu casele viu colorate din Boca

 

Se știe că argentinienii sunt nebuni după fotbal, iar dintre toate echipele locale cea mai iubită este Boca Juniors. Stadionul echipei se află la câțiva pași de Caminito iar acolo totul este vopsit în culorile echipei galben-albastru. Fanii Bocăi sunt considerați printre cei mai nebuni din lume iar atmosfera la meciurile de pe stadionul La Bombonera este unică.

 

Nu am prins meci al echipei Boca, deși mi-ar fi plăcut mult. Am putut trece totuși pe la magazinul oficial și pe la muzeul stadionului.

 

Înapoi pe Caminito, unde încep să se strângă turiștii .

 

Înainte de ora prânzului am plecat spre port trecând printr-o zonă rezidențială verde și foarte modernă pe malul Rio de la Plata.

 

Sunt 3 companii mari care fac legătura rapidă dintre Buenos Aires și Colonia del Sacramento sau mai departe la Montevideo în Uruguay. Dintre ele rezervasem bilete online la Buquebus pentru că mi-a convenit orarul lor cel mai mult. Tariful dus-întors: 50 de dolari americani. Totul se desfășoară la fel ca pe un aeroport. După o scurtă așteptare la coadă la check-in am plecat mai departe spre controlul de securitate și la îmbarcare.

 

Traversarea Rio de la Plata a durat cam 50 de minute

 

La sosire în Uruguay am mai trecut rapid de un control al pașapoartelor iar de acolo am luat-o la pas prin orășelul Colonia, centrul vechi fiind doar la 10 minute pe jos de port.

 

Trecând prin zona mai nouă din Colonia, am văzut mai multe parcuri verzi și vile pe malul râului.

 

Colonia del Sacramento este cea mai veche așezare a coloniștilor europeni din zona La Plata, fiind înființată de portughezi undeva în jurul anului 1680. Centrul vechi din oraș pare blocat în timp cu câteva secole în urmă. Se mai văd desigur câteva mașini pe ici pe colo (multe de epocă), dar în rest e totul ca în perioada colonială și este multă multă liniște. La Colonia vin orășenii din aglomeratul Buenos Aires pentru a se relaxa departe de haosul marelui oraș.

 

Am servit prânzul la una dintre terasele din orașul vechi. Dacă n-am apucat să gust vită argentiniană la Buenos Aires am făcut-o în Uruguay, alături de niște bere artizanală locală.

 

După masă am trecut pe la cele câteva atracții mai importante din Colonia: farul, biserica veche și vechiul fort.

 

Mai departe am luat-o ușor în direcția portului pe malul amenajat al Rio de la Plata

 

La 3 ore de la sosire am revenit la vapor pentru întoarcerea în Argentina. Pare puțin, dar timpul a fost suficient pentru o tură la pas prin Colonia.

 

Încă mai aveam vreo 2 ore de lumină la Buenos Aires. Numai bine pentru o plimbare de seară prin zona modernă a orașului.

 

Se mai găsește cate un asemenea autobuz să facă contrast cu zgârie norii

 

Zona centrală din Buenos Aires. Clădirile vechi respectă un anumit stil arhitectonic și toate sunt bine întreținute.

 

La plimbare pe Calle Florida, principala arteră pietonală din oraș.

Este o zonă unde se găsește orice – restaurante de lux sau tarabe cu street food, magazine de haine de firmă sau boutique-uri cu suveniruri, cafenele și terase.

Calle Florida este plină de case de schimb și „valutiști” gata să ofere un curs extraordinar pentru dolari sau euro.

Care ar fi motivul… Argentina este momentan într-o criză financiară profundă, aproape de un default economic. Guvernul a luat mai multe măsuri pentru a proteja populația, inclusiv blocarea cursului la un nivel subevaluat, dar acesta continuă să cadă vertiginos și este o lipsă mare de valută. Astfel se face că un dolar valora oficial la momentul vizitei aproximativ 40 de pesos argentinieni. Cursul la bancă era 40, cursul la exchange era 50 iar unii valutiști ofereau chiar peste 60. M-am ferit de valutisti dar am profitat din plin de cursul de la casele de schimb și de preturile mici.

 

La tot pasul pe Calle Florida sunt artiști stradali – se poate asculta muzică live de calitate sau se pot urmări demonstrații de tango direct de la inventatorii dansului.

 

Se apropia apusul iar soarele se vedea fix pe direcția străzilor ce se intersectează cu Calle Florida.

 

Avenida 9 de Julio este cel mai aglomerat bulevard din Buenos Aires. Acolo după lăsarea întunericului am admirat orașul luminat de la monumentul Obelisco.

 

Mai târziu am revenit la hotel, de data asta cu metroul.

 

Dimineața la ultimul micul dejun înainte de drumul spre casă.

 

Pe autostradă spre aeroportul internațional principal – Ezeiza, aflat la 30 de kilometri de oraș.

 

Am zburat spre casă cu Norwegian, companie care tocmai lansase zborul direct Buenos Aires – Londra Gatwick cu un Boeing Dreamliner nou-nouț.

 

Zborul a durat peste 12 ore. Am mai avut parte de o bucată de turbulențe serioase undeva deasupra Braziliei dar apoi a fost lin și am mai reușit să dorm mai multe ore de data asta.

 

Am sosit pe aeroportul Gatwick dar spre București am zburat din Luton. Am preferat așa pentru că orarul era mult mai convenabil iar cele două aeroporturi au un tren direct care le leagă. Drumul cu trenul a durat mai mult de o oră traversând Londra de la sud la nord.

 

Ultimul zbor de pe lungul traseu în jurul lumii: Luton – București cu Wizz Air.

 

La un moment dat, deasupra Carpaților, căpitanul a anunțat niște turbulente iar avionul a tremurat puțin două minute. Pasagerii păreau îngrijorați, dar eu m-am amuzat mai degrabă. Era o nimica toată comparativ cu ce pățisem deasupra Pacificului.

3 ore mai târziu soseam în sfârșit înapoi acasă…

 

Aici s-a încheiat cea mai nebună călătorie pe care am făcut-o vreodată. Două săptămâni, 9 țări de pe 4 continente și 13 zboruri… dacă mă gândesc și acum nu îmi vine să cred. A fost totuși un traseu de neuitat, am revăzut Parisul, San Francisco și Noua Zeelandă, am descoperit două locuri absolut incredibile cum sunt Bora Bora și Insula Paștelui iar la final am vizitat două mari metropole sud-americane: Santiago și Buenos Aires. Nu cred că o să mai fac așa ceva vreodată, dar sunt sigur că nici nu o să uit locurile astea niciodată, întâmplările frumoase, peisajele de vis și oamenii grozavi pe care i-am cunoscut.