După cinci zile pe drum pe un traseu tare frumos în care am vizitat Porto, Segovia, Toledo și Sevilla am revenit de unde plecasem, și anume la Lisabona. Avusesem parte de suficient condus pentru o vacanță așa că pentru ultimele zile am lăsat mașina la aeroport și am rămas pieton prin Lisabona.
Ultimul loc unde am oprit cu mașina în drum spre Lisabona, a fost Elvas – un mic orășel la est de capitală cu un centru istoric aflat integral în patrimoniul UNESCO. Este vorba de o veche cetate în interiorul căreia se regăsesc astăzi multe clădiri vechi frumoase în stilul specific zonei Altentejo. Am mâncat bine acolo la cel mai bun restaurant (midii și porc la cuptor – o specialitate locală) iar seara am sosit la Lisabona chiar în seara de 1 decembrie când s-au aprins luminile de Crăciun prin tot orașul.
Am stat la un apartament spațios la doi pași de Rua Augusta, bulevardul pietonal din centru. După ce ne-am cazat, am ieșit prin oraș la cina. Am avut la Lisabona o gazdă extraordinar de amabilă care ne-a dat zilnic sfaturi și recomandări – unde se mănâncă bine, ce evenimente sunt prin oraș etc. Spre exemplu pentru prima seară ne-a recomandat Time Out Market. Este vorba de fosta piață Mercado da Ribeira care a fost transformată iar acum se găsesc acolo zeci de mini-restaurante unde se poate manca practic orice… de la specialități portugheze la mâncăruri internaționale de oriunde. Eu am ales o caracatiță la grătar (nicăieri nu e mai bună ca la Lisabona) și un vin de Tejo.
Ziua următoare am petrecut-o în prima parte pe străzile întortocheate din centrul vechi al Lisabonei, mai precis pe dealuri de unde se văd cele mai frumoase priveliști ale orașului. Am vizitat pentru prima dată castelul medieval Sao Jorge, o imensă cetate aflată pe o colină la malul mării, iar apoi am mers la un alt „mirador” – Nossa Senhora do Monte, cel mai înalt punct din oraș. Prin Alfama și centrul vechi am mers cu tramvaiul 28, cel mai distractiv mod de deplasare prin Lisabona.
Mai târziu am revenit pe Rua Augusta – cea mai mare arteră pietonală – care se deschide în Praca do Comercio, frumoasa piață veche de la malul râului Tejo. Planul pentru după amiază era o plimbare până la Cascais, stațiunea la ocean aflată la 30 de kilometri distanță. Pentru asta am mers la gara Cais do Sobre, doar că trenul nu pleca foarte curând. Am găsit în schimb un vaporaș care pleca imediat spre Cacilhas, pe malul celălalt al Tejo unde se află statuia Cristo Rei. Cu ocazia asta am făcut și o plimbare frumoasă pe apă și am văzut Lisabona de pe malul celălalt. Am revenit apoi la Cais do Sobre și am prins la fix trenul de Cascais.
Am găsit Cascais plin de turiști chiar dacă era decembrie și sezonul de plajă trecuse de mult. Centrul orașului mi s-a părut frumos cu restaurante și terase cochete și câteva clădiri vechi chiar deosebite. Plaja nu mi s-a părut cine știe ce. Am zis să revin la Cascais mai târziu la cină și am luat un autobuz către Cabo da Roca pentru a prinde acolo apusul.
Cabo da Roca este o peninsulă la vest de Lisabona cu niște stânci foarte abrupte care este considerată cel mai vestic punct al Europei. Evident, vorbim despre Europa continentală, pentru că insule precum cele din Azore sau Canare se află mult mai la vest. Asemenea altor locuri la mare orientate spre vest, Cabo da Roca este un loc grozav pentru a vedea apusul. Am găsit acolo sute de turiști strânși pentru a privi spectacolul naturii. La lăsarea întunericului am revenit la Cascais. Am servit acolo cina la un restaurant foarte bun iar noaptea am luat trenul de Lisabona.
Dimineața am primit pe telefon mesajul zilnic cu recomandări de la gazda noastră. Era zi de târg în Graca, avea loc maratonul anual și în plus era prima duminică din lună – când mai toate muzeele din Lisabona au intrarea gratuită. Am mers mai întâi la târgul de vechituri din Graca, nu recomand târgul pentru a cumpăra ceva (poate doar dacă sunteți pasionați de antichități) ci mai degrabă pentru a întâlni o atmosferă relaxată și a cunoaște oameni deosebiți. Fiind ziua muzeelor, am vizitat câteva prin zonă: am trecut pe la Panteonul național unde sunt înmormântați mai mulți președinți ai republicii dar și vedete precum cântăreața Amalia Rodriguez sau fotbalistul Eusebio. Am mai trecut și pe la Museo do Azulejo, un loc foarte interesant care prezintă arta tradițională a picturilor pe faianță.
Belem este o zonă a Lisabonei de mare interes turistic care se află destul de departe de centru (jumătate de oră cu autobuzul). În acea zi avea loc semi-maratonul Lisabonei iar toate autobuzul ce traversau bulevardul de la malul mării de pe traseu erau anulate. Pentru a ajunge în Belem a trebuit să iau trenul. Nu am mai vizitat din nou turnul din Belem și mănăstirea Jeronimos (unde cozile erau uriașe datorită intrării libere) ci am preferat urcarea cu liftul pe Padrao do Descobrimentos (Monumentul Descoperirilor), turnul dedicat marilor navigatori portughezi de pe acoperișul căruia se vede o priveliște splendidă peste râul Tejo și zona Belem.
Tot prin zonă am mai trecut pe la Museo de Coches, unde sunt expuse calești de pe vremuri, iar apoi am mers la Pasteis de Belem, cel mai renumit local din toată Lisabona. Acolo sunt mereu sute de turiști care stau la coadă pentru a gusta cel mai bun desert din Portugalia: pastel de nata. Am stat și noi vreo 30 de minute până am ajuns la bufet și am luat câteva din faimoasele prăjituri. Un pastel de nata costă 2 euro și pot confirma că este absolut delicios.
După amiaza am mers în zona de vest a Lisabonei, cea modernă, unde am mai vizitat un ultim muzeu: cel dedicat lui Calouste Gulbenkian, un miliardar portughez (cu origini otomano-armenești) care a făcut afaceri cu petrol la finalul secolului 19. Acesta a fost pasionat de artă și de-a lungul vieții a strâns o colecție uriașă de picturi, sculpturi și obiecte de valoare din palatele orientului. Muzeul este fascinant, chiar și pentru cineva care nu este foarte pasionat de artă.
Seara am petrecut-o la un mall din zonă la cumpărături după ultimele suveniruri pentru ca mai târziu să revin la aeroport pentru zborul spre casă. Închei aici serialul despre circuitul iberic făcut la finalul anului trecut. A fost un fel de re-editare a unui traseu mai vechi. De data asta am redescoperit locuri dragi precum Lisabona sau Sevilla, dar am ajuns și în alte locuri deosebite pentru prima dată dintre care nu o să uit de Obidos, Nazare, Segovia și Toledo. Pot spune acum după mai multe circuite făcute că am avut norocul de a vedea mai tot ce e interesant în Portugalia și Spania, dar chiar și așa sunt sigur că voi mai ajunge acolo din nou cândva.
Pe drum spre Lisabona am făcut o oprire la Elvas, un oraș de patrimoniu UNESCO
Intrarea în orașul fortificat
Centrul din Elvas
Locul era pregătit de sărbători
Masă tradițională – porc și scoici
Apeductul roman
Am găsit Lisabona cu luminițele de Crăciun aprinse
Mercado da Ribeira
A fost transformat în Timeout Market
Un loc unde se mănâncă excelent
Noaptea prin Lisabona
Praca do Comercio
Liftul de la Sao Jorge cu niște vorbe urate despre ai noștri
Intrarea la castel
Am vizitat castelul Sao Jorge
Vedere spre Tejo
Bradul din Praca do Comercio
Miradouro de Santa Luiza
Cu tramvaiul 28 pe străzile abrupte din Alfama
Miradouro Nossa Senhora do Monte
De unde se vede cea mai frumoasă priveliște peste Lisboa
Zoom pe liftul Santa Justa
Vedere spre Sao Jorge
Rua Augusta
Praca do Comercio
Noul simbol turistic al țării
Statuia Cristo Rei pe malul celălalt al Tejo
Am făcut o scurtă plimbare cu vaporul
Iar apoi am mers la Cascais
Plaja din Cascais
Cu autobuzul spre cel mai vestic punct al Europei
Farul de la Cabo da Roca
Malul abrupt la Atlantic
Locul perfect pentru a vedea apusul
Cabo da Roca
Noaptea prin Cascais
Primăria și pomul de Crăciun
Cina la un restaurant local
Ador bucătăria portugheză
Cu trenul înapoi spre Lisabona
Ziua următoare am prins Semi-maratonul anual
Museu dos Coches – unde sunt expuse mașini și calești de epocă
Catedrala Jeronimos
Interiorul bisericii
Mormântul lui Vasco da Gama
Un cor de muzică tradițională
Padrao do Descobrimentos, monumentul dedicat navigatorilor
Vedere de sus spre podul Vasco da Gama
Mozaicul reprezintă harta lumii
Vedere spre Jeronimos
Turnul Belem
Zoom spre finish-ul maratonului
Pe malul Tejo
Pasteis de Belem, unde este coadă mereu
Interiorul restaurantului
Faimosul pastel de nata
Muzeul ceramicii (azulejo)
Imagini din muzeu
Cel mai mare ajulejo din lume reprezintă Lisabona pe vremuri
Restaurantul de la muzeu
Străzile din cartierul vechi (Alfama)
Fațadă din Alfama
Panteonul
Interiorul clădirii
O terasă din Alfama
Biserica din Graca
La Graca se ține săptămânal un târg de vechituri
Cântăreți ambulanți
După amiaza am mai vizitat muzeul Gulbenkian
Interiorul muzeului
Gulbenkian a fost unul din cei mari colecționari de artă ai lumii
La final de concediu, shopping pe la mall
La aeroportul Portela