Călătorie la capătul lumii – 9 (ultima parte) – Dansul haka, pasări kiwi la Queenstown și valea Glenorchy

Am ajuns cu povestirea mea din Noua Zeelandă la ultima parte. Nu am scris decât puțin despre Queenstown, locul unde am petrecut ultimele zile din vacanță și despre care am spus deja că este principala destinație turistică din NZ. Cum poate un orășel micuț să fie o așa mare atracție? Dincolo de cadrul natural fantastic în care se află, orașul oferă o gamă uriașă de activități care pot fi făcute, fie că e vorba de mișcare, plimbări, fie de sporturi extreme. Ca să enumăr doar câteva, la Queenstown se poate face bungee jumping, rafting, drumeții pe munte, ski și sărituri cu schiurile, bob și sanie (pe zăpadă sau pe iarbă), sailing, para-pantă, alpinism, speologie și multe multe altele. Nu este degeaba supranumit The Adventure Capital of the World.

După aterizarea cu avionul pe gheață pe Mount Cook, avusesem porția mea de adrenalină și m-am rezumat la activitățile mai normale la Queenstown începând cu traseele montane și plimbare cu vaporul. Munții The Remarkables sunt un loc ideal pentru drumeții iar vaporul cu aburi TSS Earnslaw este o variantă foarte bună pentru a vedea priveliștile lacului Wakatipu. Nu am ratat și o masă la Fergburger, cel mai renumit local din oraș, unde se servește un burger uriaș de vită și unde este coadă la orice oră. Am mai trecut și prin Queenstown Gardens, un loc preferat de localnic pentru relaxare, parc amenajat cu multe flori, lacuri și cascade artificiale.

Totuși venea curând sfârșitul vacanței și realizam că ratasem două lucruri foarte importante: nu văzusem un spectacol tradițional Maori și nu întâlnisem o pasăre kiwi. Chiar dacă Queenstown nu este nici cel mai reprezentativ loc al culturii Maori și nici măcar locul unde trăiesc multe păsări kiwi, am găsit 2 variante excelente pentru a îndeplini și aceste două dorințe. Pentru că la Queenstown se poate face cam orice cum spuneam mai sus, am găsit un spectacol Maori seara iar nu departe de acolo se afla Kiwi Birdlife Park.

Am mers mai întâi la parcul natural Kiwi Birdlife. Acesta se află chiar în inima Queenstown, la baza telecabinei și se întinde pe 5 acri, prezentând peste 20 de specii de animale native. Am mers mai întâi prin grădinile întinse, iar apoi am asistat la o demonstrație cu unul dintre rangeri. Am aflat mai întâi multe lucruri interesante. Pentru început despre fauna Noii Zeelande am aflat că nu există prădători nativi și aproape toate speciile sunt păsări, din care unele au încetat să zboare pentru că nu aveau nevoie să se apere de nimeni, precum simpaticul kiwi.

Lucrurile s-au schimbat o dată cu imigrația fermierilor din secolul 19 care au adus cu ei multe animale ce au afectat negativ ecosistemul fragile al țării. Un exemplu faimos este cel al unor australieni care au adus cu ei 2 oposumi acum peste o sută de ani și le-au dat drumul în libertate. Neavând prădători, aceștia s-au înmulțit extraordinar de rapid și s-a ajuns ca populația de oposumi să fie de sute de mii în doar câteva decenii. Rangerul ne-a arătat și cu amuzament o filmare din sălbăticie cu o luptă dintre un kiwi și un oposum, în care pasărea câștigă, făcând o paralelă cu rivalitatea de la rugbi dintre nou-zeelandezi (kiwis) și australieni. Ecosistemul fragil este motivul pentru care în prezent vama la intrarea în NZ este foarte strictă și este interzisă aducerea de orice fel de plante sau animale din afară.

Am mai văzut papagali colorați, cameleoni, porumbei nativi și ni s-au explicat mai multe despre kiwi. Am aflat că este o pasăre exclusiv de noapte, că nu poate să zboare și că ouăle sale pot depăși cu mult dimensiunea corpului. La finalul demonstrației am fost invitați în Kiwi House pentru a ii cunoaște pe micuți și a asista la hrănire. Camera unde se află Kiwi este întunecată. Parcul a găsit un sistem prin care păcălește păsările că este noapte, ținându-le în întuneric și aprinzându-le lumina doar noaptea, asta ca să poată fi văzuți de turiști. Mai jos un filmuleț de prezentare al parcului.

Am mers apoi cu telecabina pe deal spre seară pentru a asista la un spectacol de dans și muzică Maori la Queenstown Skyline. Teatrul se află sus pe munte iar spectacolul Kiwi Haka durează aproape o oră. Am învățat cu ocazia asta mai multe despre cultura Maori și obiceiurile lor. Am fost întâmpinați cu tradiționalul Kia Ora (bun venit) și un ritual Haka de întâmpinare iar apoi a urmat o sesiune foto cu artiștii costumați tradițional. Spectacolul a fost deosebit iar partea cea mai frumoasă a fost când am fost invitat pe scenă pentru a face dansul Haka împreună cu artiștii Maori, dansul renumit pe care îl face naționala de rugby All Blacks înainte de fiecare meci.

Ultima zi am stat mai mult la relaxare în pregătirea drumului lung spre casă, vremea nu fiind tocmai grozavă. Conform sfaturilor gazdei mele am făcut totuși o scurtă excursie până la Glenorchy o valea pitorească aflată la vreo 30 de kilometri de Queenstown. Drumul spre Glenorchy a fost o plăcere de condus iar vederile de pe vale și de la coada lacului au fost memorabile. De la satul Glenorchy începe un traseu montan foarte frumos până la localitatea Paradise, numit poetic Road to Paradise. Am petrecut câteva ore în frumoasa localitate Glenorchy iar după amiază am revenit la pensiune pentru un somn mai lung înainte de zborurile de a doua zi.

Întoarcerea acasă a fost o serie lungă de zboruri: am zburat mai întâi la Sydney cu Jetstar, iar pe aeroportul din Sydney am stat vreo 4 ore fără a ieși. De acolo am zburat cu Emirates cu marele A380 spre Dubai. Ar fi fost un zbor de 17 ore, dar am mai avut o oprire planificată la Bangkok care a mers numai bine pentru puțină dezmorțire, apoi o scurtă escală în Dubai, la Istanbul și într-un sfârșit am ajuns acasă, la 32 de ore de la plecare, după cel mai lung drum pe care l-am parcurs vreodată.

În încheiere, pot spune că vacanța petrecută în Noua Zeelandă a fost una din cele mai frumoase pe care le-am făcut vreodată. Mai cred că am vizitat cea mai frumoasă și diversă țară a lumii din punct de vedere al peisajelor naturale. Noua Zeelandă este parcă o sumă a țărilor cu cele mai frumoase priveliști, având câte ceva din fiecare. Am văzut vulcani și gheizere ca în Islanda, ghețari mai ceva ca în Elveția, lacuri montane mai frumoase ca cele din Austria, plaje și insule ca în Grecia, păduri dese ca în România, fiorduri ca în Norvegia și dealuri și pășuni ca cele din Scoția. Noua Zeelandă lasă senzația că adăpostește tot ce are mai frumos de oferit natura.

Eu am încercat să văd tot ce era mai interesant pe cât posibil pentru că e foarte probabil nu o să mai ajung acolo din nou. Cred că am vizitat locurile cele mai frumoase din NZ, dintre care nu pot lipsi Queenstown, Milford Sound, Mount Cook, Rotorua și Auckland, dar mai sunt multe altele de văzut. Pe insula de nord se poate merge la Bay of Islands, pe coasta Coromandel sau la vulcanul Tongariro, iar în sud merită o vizită și parcul Abel Tasman sau insula Stewart.

Portul din Queenstown