Vacanță marocană – Partea 1 – Dincolo de munții Atlas. Ouarzazate și Ben Haddou

 

Marrakech a fost mereu pentru mine un vis, un loc unde mi-am dorit mult să ajung. Nu știu sigur de ce, poate datorită muzicii lui tata din care una din melodiile mele preferate când eram mic avea un refren despre Marrakech. Timpul a trecut, am călătorit prin multe locuri și tot n-am ajuns la orașul de la poalele munților Atlas. Anul trecut am zis că e cazul, mai ales după ce am văzut un top al destinațiilor mondiale de la Tripadvisor unde Marrakech era pe locul 2 în lume. Au apărut și zborurile Ryan Air din București, compania având și legături bune spre Maroc. Astfel cu ocazia mini-vacanței de 1 decembrie am rezervat un zbor spre Marrakech via Milano Bergamo, iar la întoarcere am găsit o variantă mai convenabilă la Wizz Air cu zbor direct din Malaga. Așadar urma să revedem și Andaluzia, 5 zile la Marrakech și 2 la Malaga.

Decembrie este o perioadă în afara sezonului atât în Maroc cât și în sudul Spaniei și de aceea am putut găsi hoteluri bune la prețuri foarte rezonabile. Pe zboruri am plătit totuși foarte puțin așa că am preferat unul din hotelurile mai luxoase din Marrakech. Vremea peste care am dat acolo a fost caldă, maximele treceau de 20 de grade, dar noaptea temperaturile scădeau destul de mult. Am avut și ploaie dar cele mai multe zile au fost însorite.

Așadar am plecat la drum cu Ryan Air, iar după o scurtă escală la Bergamo am ajuns seara la Marrakech. Nu avem nevoie de viză pentru Maroc așa că formalitățile la aeroport au decurs foarte rapid. Aveam închiriată o mașină de la aeroport, un Duster. La firma de rent a car am avut primul contract cu eficiența marocană. A durat aproape două ore până am fost gata de plecare cu mașina – nu am avut vreo problemă și nici nu era coadă. Pur și simplu atât de încet s-a mișcat angajatul la firmă. Mai apăsa o tastă la calculator, mai dădea un telefon, mai o pauză, mai consultări cu ceilalți colegi, mai ieșea contractul printat cu greșeli și trebuia refăcut… tot așa ne-am petrecut timpul. La hotel, la recepție, aceeași distracție – am fost invitați să luăm un loc și după abia vreo 20 de minute am putut face check-in. Astfel am făcut că deși am aterizat la Marrakech pe la ora 5, am ajuns în camera de hotel pe la 9 seara. Aveam și o rezervare la cină la unul din restaurantele deosebite din oraș, dar din cauza oboselii a trebuit să renunțăm la ea.

Ziua următoare știam că va fi una cu vreme urată și ploaie la Marrakech. Dimineața la micul dejun ne-am uitat pe prognoză și am văzut că dincolo de munți era soare așa că ne-am hotărât să plecăm imediat în excursie cu mașina. Am urcat pantele abrupte spre munți printr-o ploaie torențială și mai apoi prin ceva ninsoare. Pe vârf am fost fericiți să vedem că dincolo valea era însorită. Am făcut o pauză la trecătoarea Tichka, cel mai înalt punct de pe traseu la 2260 m. Acolo erau amenajate câteva cafenele și magazine și se vedeau piscurile înzăpezite ale munților Atlas. E interesant de știut că munții Atlas separă placa tectonică europeană de cea africană, asta înseamnă că practic din punct de vedere geologic vestul Marocului e în Europa. Munții ating înălțimi mari de peste 4000 de metri, iar cel mai înalt vârf – Toubkal are 4176.

Dacă urcarea dinspre Marrakech se poate asemăna cu Transfăgărășan-ul, cu pante foarte abrupte și serpentine, coborârea dincolo este mult mai lină. Asta se datorează faptului că deșertul de la est de Atlas este un podiș aflat la peste 1000 de metri altitudine. Oricum, peisajul s-a schimbat complet, cu sate berbere fortificate printre câmpurile vaste de culoare roșie.

După vreo 3 ore și jumătate de când plecasem din Marrakech am sosit la Ouarzazate. Am mers direct la unul din hotelurile mai bune din oraș pentru a servi masa de prânz. Am servit un tajine de pui tradițional pe terasa hotelului. Tajine este mâncarea care se întâlnește la tot pasul prin Maroc. Nu este neapărat un fel, ci mai degrabă un mod de a prepara mâncarea. Ingredientele se pun în vasele de lut cu capac (numite tajine) și se lasă într-un cuptor cu lemne. Tajine se poate face din orice fel de carne sau legume, dar anumite condimente sunt nelipsite.

Ouarzazate este practic ultima așezare mai mare a Marocului înaintea întinderilor vaste de deșert. Orașul este practic poarta spre Sahara. Apropierea de aceste locuri unice și arhitectura satelor din zonă au făcut din oraș un mare centru al cinematografiei mondiale. Datorită decorurilor naturale dar și datorită costurilor reduse oferite de studiourile locale, multe producții americane au decis să filmeze acolo. Astfel mica așezare s-a dezvoltat mult și astăzi este un oraș modern cu multe hoteluri, restaurante și clădiri de locuințe noi, toate datorate banilor aduși de industria cinematografică.

Am vizitat mai întâi Kasbah Taouirt, vechiul fort al orașului care astăzi este renovat. Fortul este un adevărat labirint de camere. La intrare erau mai mulți ghizi care se ofereau să conducă turiștii. Noi i-am refuzat și ne-am trezit la un moment dat prin camerele fortului că nu mai știam pe unde să ieșim. A fost totuși distractiv să rătăcim pe acolo și am putut să ne bucurăm când după vreo zece camere simple și anoste descopeream una frumos decorată sau o priveliște peste întreaga vale. Peste stradă de fort se află muzeul cinematografie pe care însă nu l-am vizitat. Am preferat să mergem până la studiourile Atlas aflate la vest de Ouarzazate.

Atlas Film Studios sunt locul unde s-au filmat o mulțime de pelicule arhicunoscute în lumea întreagă. Studiourile oferă tururi ghidate pentru turiști unde se pot vizita decorurile din filme renumite inclusiv mai multe recuzite folosite. După o lungă așteptare specific marocană a apărut și ghidul nostru într-un final. Am făcut un tur distractiv prin studiouri cu ghidul care era pus pe glume. Am aflat despre seria impresionantă de filme care s-au turnat la Atlas. Ca să enumăr doar câteva: Gladiatorul, Giuvaierul Nilului, Lawrence al Arabiei, Patton, Legionarul, Sahara, Babel, Regatul Cerului, Asterix și Obelix, Alexander sau mai recent Game of Thrones. Am recunoscut locații din aceste filme și am aflat mai multe despre vedetele de la Hollywood care au ajuns acolo.

De la Ouarzazate am făcut cale întoarsă spre Marrakech dar am mai făcut o oprire. La vreo 30 de kilometri vest de oraș se află un sat intrat în patrimoniul mondial UNESCO, Ait Ben Haddou. Ajunși acolo am parcat undeva printre case și am luat un ghid localnic să ne ofere un tur. Dincolo de case am descoperit cetatea Ben Haddou, care ne-a tăiat răsuflarea. Vechea cetate construită din lut roșu în stil specific berber arată absolut incredibil. A fost una din cele mai mari surprize pe care le-am avut vreodată în călătoriile mele – un loc de la care nu aveam așteptări mari și care le-a întrecut cu muuult. De fapt Ben Haddou este secretul succesului regiunii în cinematografie – panorama orașului atrăgând aici mari regizori ai lumii. Acolo s-au filmat Gladiatorul, seria Iisus din Nazareth, Lawrence al Arabiei și scene din mai toate filmele pe care le-am enumerat la Atlas. Ben Haddou este locul care cu ajutorul efectelor speciale a devenit Yunkai, orașul cucerit de Denerys din Game of Thrones. După ce am făcut zeci de poze la terasa panoramică din sat, am traversat râul pe niște bolovani și am intrat în cetate. Satul vechi este încă locuit de 10 familii care întrețin meșteșugurile tradiționale și primesc turiști care ajung acolo. Ghidul nostru ne-a povestit despre meșteșugurile locale precum pictura cu șofran, ne-a prezentat o casă cu etaje tipică și ne-a explicat despre lacătele ingenioase făurite de berberi. Împreună am urcat pe scările abrupte ale cetății până în vârf unde am admirat o priveliște de 360 de grade peste întreaga vale. Din păcate a trebuit să plecăm pentru că se lăsa seara dar pentru mine Ben Haddou a rămas un loc special, demn de minunile lumii.

Întoarcerea spre Marrakech a fost grea. Am mers cu mașina noaptea trecând pe rând prin ploaie, lapoviță, ninsoare, ceață și din nou ploaie. Au fost 3 ore obositoare pe serpentinele montane dar în cele din urmă am ajuns cu bine la hotel. Partea următoare va fi despre destinația principală a călătoriei noastre, orașul Marrakech.

 

Am plecat spre Marrakech cu Ryan Air via Milano

dsc09069

Zburând peste Alpi

dsc09082

Aeroportul Marrakech

dsc09094

Dimineața la hotel. Se anunța o zi ploioasă 

dsc09110

Am închiriat un Duster

dsc09113

Părăsind Marrakech

dsc09118

Popas înainte de munți

dsc09148

Am trecut printr-o vreme urâtă

dsc09159

Dar în vârf am dat de soare

dsc09169

Trecătoarea Tichka. 2260 de metri

dsc09168

Vedere dincolo de munții Atlas

dsc09179

Așezări beduine

dsc09201

Sosind la Ouarzazate, orașul filmului

dsc09362

Străzile cochete din oraș

dsc09206

Prima oprire – hotelul Ibis pentru masa de prânz

dsc09217

Am servit o mâncare Tajine tradițională

dsc09216

Vedere peste Kasbah Taourirt

dsc09219

Am mers să vizităm fortul

dsc09248

Interiorul fortului e destul de anost. Aici una din cele mai interesante camere

dsc09234

Priveliște de la fereastră

dsc09242

Muzeul cinematografiei

dsc09253

Am mers apoi în sudul orașului la studiourile de film Atlas

dsc09264

În așteptarea turului

dsc09271

Ghidul ne conduce prin împrejurimi

dsc09315

Nu am ajuns în Asia, e tot Maroc.

dsc09286

Zona folosită pentru filmul Cleopatra

dsc09311

Pentru cine are nevoie să arunce în aer un Ferrari

dsc09312

Decor din Cleopatra

dsc09336

Totul pare real, dar nu e

dsc09346

Palatul faraonului

dsc09356

Era cazul să mergem mai departe, se strângeau norii pe cer

dsc09357

Drumul spre deșert

dsc09368

Am întâlnit și cămile pe drum

dsc09374

Am sosit la Benhaddou spre amiază. Am luat un sătean drept ghid

dsc09384

După ce am trecut de zona de case am avut un moment de uluire

dsc09386

Impresionat de ce-am găsit

dsc09392

Vechea așezare Ait Ben Haddou arată de necrezut

dsc09403

500 de poze mai târziu…

dsc09404

Ca să ajungem la cetate am avut un râu de traversat

dsc09421

Interiorul Ait Ben Haddou

dsc09432

Unele case sunt locuite, am dat și de o mini-fermă

dsc09423

Ghidul ne prezintă lacătele inventate de berberi

dsc09431

Pe străzile cetății

dsc09437

Dealul din vale a fost folosit ca monument funerar. Dar și în filmul Gladiatorul

dsc09447

Turnul din vârf oferă o panoramă de 360 de grade

dsc09465

Terasă pentru localnici

dsc09449

Se lăsa seara peste cetate. Pe noi ne aștepta un drum lung peste munți

dsc09455

Leave a Reply