New Orleans este unul din cele mai renumite orașe din sudul Statelor Unite, cunoscut pentru carnavalul anual Mardi Gras, pentru arhitectura cartierului francez, pentru muzica jazz sau ca port principal pe fluviul Mississippi. Multă lume a mai auzit de New Orleans din cărțile lui Mark Twain, din filmele despre plantațiile cu sclavi din Louisiana sau mai recent din știrile despre inundațiile provocate de uraganul Katrina. Mai există și multe melodii care aduc aminte de oraș, cele mai cunoscute fiind „When the saints go marching in”, „Johnny B Goode”, „House of the Rising Sun” sau „Proud Mary”. Aceasta din urmă parcă îmi amintește cel mai bine de New Orleans și ritmul orașului – de aici am ales și titlul articolului.

 

Am ajuns la New Orleans anul trecut prin februarie pentru un weekend. Nu am prins Mardi Gras, am ajuns la o săptămână după ce carnavalul s-a încheiat. Nu am stat decât o noapte dar cred că am apucat să văd destul de multe. Am sosit cu un zbor Southwest iar de la aeroport am închiriat o mașină. Am optat pentru rental car fiindcă puținele variante de transport de la aeroport erau foarte scumpe – un autocar până în oraș 25$ iar un taxi 40$ – doar dus. Altfel, pe mașină am dat doar 40 de dolari pentru toată perioada și am putut să mă deplasez să văd mai multe locuri. Am ales un hotel pe undeva la jumătatea drumului între aeroport și downtown iar după ce am făcut check-in am plecat direct spre centru.

New Orleans a fost fondat de francezi la începutul secolului 18 (inițial Nouvelle Orleans) primind numele de la Philippe al doilea, ducele de Orleans. Orașul s-a dezvoltat ca centru principal al comerțului cu sclavi și datorită producției vaste de bumbac și trestie din plantațiile aflate în amonte pe Mississippi. Populația orașului era alcătuită din coloniști francezi și oameni liberi de culoare veniți în special din coloniile franceze caraibiene, mixul lor fiind cunoscut ca poporul creol. Napoleon a vândut în 1804 Louisiana (pe atunci o provincie uriașă, incluzând tot centrul SUA de azi de la golful Mexic până la marile lacuri) către Statele Unite pentru 15 milioane de dolari. Chiar dacă au venit mii de imigranți în oraș, comunitatea francofonă a rămas importantă păstrând tradițiile creole până la Războiul Civil când sclavia a fost abolită iar regiunea a trecut printr-o lungă criză economică. Astăzi New Orleans este cel mai important oraș din statul Louisiana având o populație metropolitană de 1,5 milioane de locuitori. Din trecutul creol s-au mai păstrat tradiții și azi dar și atracții turistice precum cartierul francez cu arhitectura de pe vremuri sau vapoarele cu abur care încă mai circulă pe fluviu.

Mardi Gras este o altă tradiție care s-a păstrat peste secole. Festivalul de la început de februarie este sărbătorit în toată lumea catolică, dar a cunoscut cea mai mare amploare la New Orleans unde anual are loc o paradă uriașă care atrage sute de mii de turiști. Din păcate eu am vizitat orașul la scurt timp după închirierea Mardi Gras, dar chiar și așa am prins mai multe parade și petreceri în oraș. New Orleans este o destinație preferată de tinerii americani pentru un weekend de party în special iarna când temperaturile sunt mult mai ridicate decât în nordul statelor.

Pe drum spre downtown am dat de un trafic infernal pe autostradă. GPS-ul m-a scos pe niște străduțe dintr-un cartier mai dubios pentru a ocoli blocajul. Era un cartier ca prin filmele cu gangsteri unde te aștepți la orice oră să dai de cineva înarmat. N-aș fi mers sub nicio formă pe jos pe-acolo, dar nici în mașină nu mă simțeam mult mai sigur; din fericire am reușit să ies destul de repede. Nu departe am intrat în cartierul francez, zonă care nu seamănă cu niciun alt loc din SUA, cu clădiri vechi de peste 300 de ani și o arhitectură unică. Ultima problemă a fost găsirea unui loc de parcare. Nicio șansă să găsesc ceva la marginea străzilor așa că într-un final am intrat la una din parcările subterane unde am plătit vreo 25 de dolari. De acolo am luat-o la pas relaxat prin orașul vechi.

M-am îndreptat mai întâi spre malul fluviul Mississippi. Sunasem deja pentru o rezervare la o croazieră cu vaporul pe fluviu. Nu era orice vapor, ci renumitul Steamboat Natchez, cel mai mare vapor cu aburi și zbaturi care încă este folosit în prezent. Am ridicat repede biletele rezervate (32 $) și imediat a început îmbarcarea pe vapor. Croaziera pe care am mers se numea Harbor Jazz Cruise și timp de două ore se făcea turul ghidat al regiunii la nord și sud de downtown în acompaniamentul unui formații de muzică jazz. Vremea era numai bună – 20 de grade cu soare – și am putut cu adevărat savura plimbarea. Am aflat multe despre istoria orașului, despre muzica jazz sau despre distrugerile provocate de uraganul Katrina (unele încă se mai văd) și am putut asculta muzică bună admirând roata cu zbaturi care ne împinge mai departe pe fluviu.

Mai târziu am revenit în oraș și am continuat plimbarea prin French quarter. Printre clădirile vechi vopsite colorat cu balcoane decorate și flori am mai admirat zecile de formații de jazz care cântau pe străzi și ghicitoarele creole care aminteau de obiceiurile voodoo. Am mai vizitat catedrala catolică și muzeul orașului, pentru ca apoi să ajung pe Bourbon Street, sufletul petrecerilor din oraș. Nu se lăsase încă seara dar pe stradă era deja haos – plin de petrecăreți peste tot. Este o tradiție pe Bourbon ca de la terase să se arunce cu șiraguri de mărgele, iar fetele care le primesc să își arate decolteurile („flash for beads”) dar asta o fac doar cei mai beți dintre trecători. Indiferent, mărgele primește toată lumea. Mai pe seară lucrurile începeau să degenereze pe stradă și am plecat mai departe. Am încheiat seara la Cafe du Monde, cel mai renumit local din New Orleans, unde se pot cumpăra beignettes (gogoși franțuzești îmbibate în zahăr) alături de o cafea renumită. Toată lumea laudă cafeaua excepțională de acolo, dar realitatea este că e un espresso normal pe care îl puteți întâlni pe oriunde prin Europa, doar că în general cafeaua prin America e oribilă(mă puteți crede pe cuvânt) și aceea ar fi una dintre excepții.

Ziua următoare nu am mai revenit în oraș ci am decis să fac o plimbare la nord de-a lungul Mississippi, pentru a vizita una dintre plantațiile istorice – Oak Alley. Am condus vreo oră printre mlaștini și apoi am ajuns la Vacherie unde am parcat în apropiere de plantație. Oak Alley Plantation este una din cele mai renumite atracții locale, apărând într-o mulțime de filme care prezintă epocă. Domeniul se diferențiază de toate celelalte datorită aleii de la intrare încadrată de zeci de stejari uriași vechi de 300 de ani. Am făcut un tur al plantației în care am vizitat conacul luxos și casele prăpădite ale lucrătorilor de pe plantație. Am fost însoțiți de mai mulți ghizi costumați în haine ale epocii care ne-au povestit multe despre istoria domeniului și a familiei.

Turul încă nu se terminase după vreo oră și ceva iar eu a trebuit să-l scurtez pentru că era timpul să plec spre aeroport. Am prins zborul cumva la limită și am plecat spre casă. Am mai făcut o escală scurtă la Atlanta unde am putut observa cel mai ocupat aeroport al lumii iar apoi am continuat cu lungul zbor peste ocean.

 

Am zburat acolo cu Southwest

dsc04107

 

Sosirea pe aeroport

dsc04121

 

Am mers direct la hotel

dsc04128

 

Am închiriat cea mai albastră mașină

dsc04131

 

Trafic mare pe autostradă

dsc04139

 

Sosind în downtown

dsc04143

 

Cu greu am găsit parcare în Cartierul francez. Aici e una din cele mai ieftine

dsc04342

 

Am scăpat de mașină și am luat-o la piciorul prin orașul vechi

dsc04151

 

Am mers direct la Steamboat Natchez

dsc04308

 

Croazieră pe Mississippi

dsc04209

 

Roata cu zbaturi ne împinge pe fluviu

dsc04213

 

Trecând pe lângă French Quarter

dsc04190

 

În sudul orașului se mai văd distrugeri lăsate de uraganul Katrina

dsc04212

 

Lumea se relaxează la soare

dsc04222

 

Sala motoarelor. Natchez este ultimul vapor cu aburi din Louisiana

dsc04236

 

La sala de mese am urmărit un concert jazz

dsc04249

 

Steagul arborat pe vapor

dsc04206

 

Am revenit spre downtown

dsc04296

 

Vaporul șuieră că am sosit

dsc04304

 

Revenind la sol

dsc04312

 

Înapoi spre oraș

dsc04316

 

Am luat masa de prânz la o terasă cu specific creol

dsc04317

 

Catedrala din New Orleans

dsc04333

 

Slujba din biserică

dsc04340

 

O formație de jazz

dsc04338

 

O ghicitoare voodoo

dsc04337

 

Casele vechi din cartierul francez

dsc04348

 

Trump nici nu era încă ales candidat al republicanilor, dar sudul îl susținea

dsc04369

 

Peste tot jazz

dsc04349

 

Bourbon street. Cea mai nebună stradă din oraș

dsc04365

 

Se aruncă mărgele de la balcoane

dsc04363

 

Arhitectura locală

dsc04379

 

Cafe du Monde este cel mai renumit local din New Orleans

dsc04392

 

Aici e mereu coadă pentru renumitele beignettes (gogoși) și pentru cafea

dsc04393

 

Noaptea sunt petreceri peste tot

dsc04396

 

Vremea la TV dimineața. Ceva ploi, dar tot cald. 76 F e cam 25 de grade Celsius

dsc04402

 

Am plecat la drum spre nord

dsc04415

 

Traversând Mississippi

dsc04422

 

Autostrada spre Baton Rouge trece printre mlaștini

dsc04550

 

Louisiana Swamps

dsc04541

 

Drumul curge de-a lungul fluviului Mississippi

dsc04453

 

Am mers la Oak Alley Plantation

dsc04511

 

Conacul stăpânilor

dsc04515

 

Am făcut turul conacului. Ghizii erau îmbrăcați în costume de pe vremuri

dsc04475

 

Unul din multele dormitoare

dsc04485

 

Vederea de la terasa conacului arată fantastic

dsc04495

 

Zona unde locuiau sclavii

dsc04522

 

Interioarele foarte modeste

dsc04526

 

Revenind la mașină

dsc04504

 

Pe drum spre aeroport

dsc04560

 

Decolarea peste Mississippi

dsc04566

 

Am avut o escală scurtă la Atlanta, cel mai mare aeroport din lume ca număr de pasageri

dsc04573

 

Panoul de plecări arată incredibil pe ATL

dsc04574

 

Atlanta din avion

dsc04582