Unde naiba e Myanmar? – Partea 4 – Bagan, tărâmul celor 3000 de temple

Bagan este cel mai cunoscut loc turistic din Myanmar, fiind prima capitală a vechiului imperiu din Burma. Este unul din cele mai bogate și bine prezervate situri arheologice din lume. Pe o arie de 40 de kilometri pătrați se află aproape 3000 de temple, mănăstiri și pagode. Orașul Bagan (sau Pagan cum mai este cunoscut) a fost construit pe malul estic al fluviului Irrawaddy undeva la finalul secolului 9. Timp de 4 secole a rămas capitala înfloritoare a unui mare imperiu ce se întindea pe un teritoriu mai mare decât statul Myanmar din zilele noastre. Mongolii au distrus bună parte din oraș în secolul 13. Bagan nu și-a mai recăpătat niciodată gloria dar a rămas cel mai important loc de pelerinaj budist din regiune.

Astăzi zona este împărțită în 3 orașele, Nyaung U – localitatea cea mai populată din nord unde se află și aeroportul, Old Bagan – vechiul oraș fortificat aglomerat cu temple și muzee și New Bagan – unde se află cele mai multe hoteluri și pensiuni.

Am aterizat seara pe aeroportul din Nyaung U după un scurt zbor de la Mandalay. Bagan este la 200 de kilometri depărtare și zborul a durat doar 25 de minute. Dacă am fi mers cu autocarul, drumul ar fi durat 6-7 ore! Atât de proaste sunt drumurile în regiune…

Am fost așteptat la aeroport de mașina de la hotel și după un transfer scurt m-am cazat la lăsarea nopții. Am stat la hotelul Floral Breeze, de departe cea mai bună cazare pe care am avut-o în Myanmar. Un hotel de 3 stele, cu toate facilitățile, angajați foarte prietenoși și mâncare excelentă. Am plătit și foarte puțin, în jur de 35 de dolari pe noapte. După 3 zile foarte lungi în care vizitasem 3 țări, 5 orașe și zburasem de 5 ori urma în sfârșit o perioadă mai relaxată la Bagan unde aveam să rămân 3 nopți.

Bagan este un loc absolut fascinant poate prea puțin cunoscut față de cât ar trebui să fie. Alături de Angkor Wat în Cambodgia este unul din cele două mari complexe arhitectonice din Asia de Sud-Est care trebuie neapărat vizitate. Acum că le-am vizitat pe ambele le consider la fel de deosebite. Nu se asemănă totuși foarte mult. Dacă la Angkor vorbim de câteva temple uriașe, la Bagan sunt sute de mici construcții budiste. Există și o comparație destul de cunoscută între cele două. Dacă o vizită la Angkor poate fi asemănată cu o masă cu 3 feluri principale, o vizită la Bagan ar fi precum o serie interminabilă de mici gustări tapas.

Evident că e imposibil pentru oricine să viziteze toate templele din Bagan. Ar dura probabil câteva săptămâni bune. Agențiile locale organizează o mulțime de tururi și se laudă care mai de care că oferă cel mai complet tur al Bagan-ului. Distantele sunt mici între temple și se pot vedea foarte multe într-o zi. La alegerea turului, adevărul e că nu contează numărul de opriri pe care le face, ci mai degrabă diversitatea templelor vizitate.

O hartă a templelor din Bagan:

După o noapte de odihnă am mers dimineața la recepția hotelului ca să rezerv un tur de o zi. O mașină cu șofer închiriată până seara m-a costat doar 30 de dolari. Am mers la micul dejun iar când m-am întors de la masă șoferul mă aștepta deja în parcarea hotelului.

Șoferul m-a întrebat mai întâi ce locuri aș vrea să vizitez dar cum omul părea că se pricepe foarte bine, i-am spus să decidă el traseul. Am vizitat mai întâi 3 pagode pe drumul spre Old Bagan. Șoferul mi-a povestit câteva lucruri despre fiecare templu, dar nu le mai rețin nici numele celor mai multe dintre ele. Prima oprire a fost la un templu care în interior adăpostea o uriașă statuie de aur a lui Buddha, apoi am mers la o stupă veche pe ale cărei ziduri ne-am putut cățăra iar a treia oprire a fost la un alt mic templu unde am intrat în mijlocul unei ceremonii locale. Un alt lucru aparte în Bagan e că cea mai mare parte dintre temple nu sunt muzee, ci locuri active de rugăciune.

Am constatat și că încălțările sunt inutile prin Bagan. La fiecare templu e obligatoriu să mergi desculț încă de la intrare, iar după primele opriri am renunțat să mai iau sandalele și le-am lăsat în mașină. Mai greu de turiștii care i-am văzut încălțați cu pantofi și șosete care treceau printr-un mic chin la fiecare oprire. Să nu mai zic că de la tot praful din temple puteau foarte bine să-și arunce încălțările la finalul zilei.

Mai departe am trecut de zidurile înalte ale vechii cetății pentru a intra în Old Bagan. A patra oprire a fost o mică pagodă aurită. Nu construcția în sine a meritat o oprire ci priveliștea frumoasă din inima orașului peste apele fluviului Irrawaddy. Jos așteptau mai multe bărci care făceau plimbări pe apă. Era totuși prea cald pentru asta. Am revenit la mașină la „dulcele” aer condiționat și am plecat mai departe la drum. Prin Old Bagan am mai oprit la încă 4 temple fiecare cu specificul lui și toate construite acum peste 1000 de ani.

Următoarea oprire a fost una mai specială. Am mers la nord de oraș până la templul Shwezigon, adică „cel strălucitor”. Peisajul templului este dominat de o stupă uriașă acoperită cu aur masiv. La lumina puternică a soarelui strălucirea e aproape orbitoare. Templul este unul din cele mai sfinte din Bagan și am întâlnit acolo zeci de localnici la rugăciune. La ieșire am trecut printr-un lung coridor de magazine cu suveniruri. Mi-a plăcut totuși faptul că vânzătorii își văd de treaba lor. Comercianții din Myanmar nu te asaltează agresiv ca să își vândă marfa ca prin alte locuri din Asia. Stau liniștiți și așteaptă clienți interesați.

Am revenit spre oraș și de data asta nu am mai oprit la un templu ci la un atelier local „Family lacquerware”. Produsele lacquerware sunt cele mai renumite suveniruri din Bagan. Este vorba de diverse vase din lemn de tec sau de bambus care sunt acoperite cu lac. Nu este orice lac, ci este o substanță naturală extrasă dintr-un copac care crește în zonă. Procesul de fabricație este foarte complex, fiind aplicate zeci de straturi de lac și picturi pe vasele care sunt lăsate luni întregi la uscat până ajung la forma finală. Se spune că lacul rezistă o sută de ani, de aici și unicitatea produselor. Prețurile pentru produsele lăcuite sunt foarte mari la standarde locale, dar nu am rezistat să nu iau un mic bol desenat pe care după negocieri aprige am dat 12 dolari.

Era ora prânzului așa că l-am rugat pe șofer să mergem la masă. Am mers la unul din cele mai apreciate localuri din Old Bagan recomandat de românii de la MyanMarvels. The Moon este un restaurant exclusiv vegetarian aflat într-un decor frumos înconjurat de flori colorate chiar în buricul orașului. Pare greu de crezut, dar a rămas unul din cele mai bune restaurante la care am mâncat vreodată. Prima masă la The Moon am servit spring rolls la aperitiv și un curry de ananas minunat ca fel principal alături de un fresh de banane. Am plătit pe masă vreo 5 dolari. Mâncarea și servirea au fost senzaționale. Cât timp am mai stat prin Bagan am mai tot revenit acolo.

Mai departe am mers pe jos chiar lângă restaurant pentru a vizita cel mai bine întreținut templu din Bagan, Ananda Pahto. Interiorul din Ananda este impresionant cu 4 statui uriașe în picioare care sunt orientate spre cele 4 puncte cardinale și încă câteva sute de statui ale lui Buddha adăpostite în mici cămăruțe săpate în pereți. Am mers apoi în curtea exterioară a templului de unde se poate admira cupola în toată măreția ei.

Cu toate că la Bagan nu e umiditate mare ca în alte zone din regiune, pe la ora 2 căldura nu mai era suportabilă. Erau peste 35 de grade. L-am rugat pe șofer să revenim la hotel pentru o pauză de două ore, ocazie bună să mai dau jos praful de pe mine și să mă mai răcoresc.

După pauza am plecat din nou la drum. Am mers ceva mai departe spre est până la resortul Aureum Palace. Acolo se află un turn înalt de 10 etaje de pe terasa căruia se poate vedea una din cele mai frumoase priveliști peste Bagan. Turnul Naan Myint este singurul loc unde am plătit intrare în Bagan (5 dolari), asta dacă nu pun la socoteală taxa de 20 de dolari care se plătește la sosire pe aeroport. Turnul de la Aureum este un loc foarte controversat. Deținut de armată resortul a fost construit acum vreo 10 ani în mijlocul satului arheologic și turnul din centru este considerat de mulți inestetic și se spune despre el că strică peisajul locului. Construcția turnului a atras multe proteste și i-au făcut pe cei de la UNESCO să nu includă Bagan pe lista siturilor protejate. Altfel Bagan ar trebui să își aibă un loc de top în lista patrimoniului mondial. Nu neg urâțenia turnului dar vederile de sus sunt fantastic de frumoase și puteți să vă convingeți din imaginile de mai jos.

Mai departe am vizitat două din cele mai mari temple din Bagan, Sulamani și Dhammayangyi – ambele construcții gigantice în formă de piramidă cu aspect grandios. Ajunsesem așadar la 13 temple văzute într-o zi, fiecare cu specificul și frumusețea lui. Mai aveam totuși unul, „Sunset temple” locul preferat de localnici și turiști deopotrivă pentru a vedea apusul. Despre el și despre ce am mai făcut prin Bagan voi scrie în partea următoare.

Dimineața devreme la hotelul Floral Breeze