În luna martie la Valencia se desfășoară unul dintre cele mai importante festivaluri tradiționale europene, care atrage an de an milioane de turiști. E vorba de Las Fallas, marea sărbătoare care se tine anual exact pe 19 martie, de ziua sfântului Iosif (Jose). De mult timp îmi doresc să ajung la las Fallas iar anul acesta am reușit în sfârșit să fiu la Valencia chiar în timpul festivalului.

Dar ce este Las Fallas? Tradiția spune că tâmplarii Valenciei foloseau stinghii (numite „parot”) pentru încălzirea și luminarea casei iar o dată cu venirea primăverii le aruncau în fața casei și le dădeau foc. Cu timpul a devenit o tradiție să le dea foc chiar în ziua sfântului lor protector, San Jose. Aceste „parot” aveau de multe ori forma unui om iar mai târziu a devenit un obicei ca ele să fie îmbrăcate sau vopsite înainte de incendiere iar întregi cartiere se ocupau de decorarea lor. Întregul ansamblu din lemn era numit „falla”. Mai apoi, spre începutul secolului 20 a devenit o tradiție construirea de „fallas” critice, care satirizau fie conducerea politică a orașului sau a țării sau alte aspecte de nemulțumire ale locuitorilor. Dictatorul Franco a interzis Las Fallas pentru că era un prilej de satiră la adresa lui, dar obiceiul a devenit din nou popular o dată cu reinstaurarea democrației în Spania. Astăzi Fallas sunt construcții uriașe făcute din polistiren cu schelet de lemn, vopsite colorat și întotdeauna gândite cu umor. Toate cartierele din Valencia participă la eveniment și în fiecare an se întrec în construcția celei mai mari și mai frumoase falla, pentru ca la final să se dea foc la toate mai puțin celei câștigătoare care se păstrează pentru a fi expusă la muzeu.

Am petrecut doar un weekend la Valencia, dar am găsit zboruri directe cu Tarom astfel încât să prindem cele mai importante momente ale festivalului. San Jose a picat într-o sâmbătă, iar noi am fost acolo de vineri seara până duminică seara. Din cauza afluxului enorm de turiști hotelurile din oraș se epuizează aproape complet, iar prețurile la cazare din timpul festivalului sunt triple față de cele normale. Noi cu greu am găsit un hotel, căutând cu 3 luni înainte de festival și am ales până la urmă un hotel de 4 stele cu review-uri proaste și scump(150 de euro pe noapte). Altceva mai bun nu am găsit. Hotelul nu a fost grozav deloc, dar măcar avea o locație foarte bună la zece minute pe jos de centrul istoric și în plus am primit o cameră la etajul 10 cu vederi spectaculoase peste oraș.

Festivalul Las Fallas se desfășoară de-a lungul a patru zile, culminând cu sărbătoarea finală de pe 19 martie. În fiecare zi sunt expuse peste tot prin oraș coloratele fallas, au loc parade, concerte și focuri de artificii. Cele mai importante momente au loc în ultimele două zile.

Ele ar fi următoarele:

  • Nit de foc (noaptea de 18 martie) – După miezul nopții are loc unul din cele mai impresionante focuri de artificii din lume unde mai multe companii pirotehnice din Spania și din Europa se întrec pentru cele mai spectaculoase focuri pe cer
  • Mascleta (la prânz pe 19 martie) – Mascleta este și el un spectacol pirotehnic, dar este vorba mai mult de producerea de zgomot prin explozii. Sunt artificii la sol care creează un vacarm asurzitor. Mascleta are loc zilnic în Plaza de l’Ayuntamento, dar cea mai importantă este cea de final de San Jose
  • Cabalgada de fuego (seara pe 19 martie) – O paradă spectaculoasă cu costume tradiționale, călăreți și care în flăcări
  • La Crema (noapte pe 19 martie) – Cel mai important moment al festivalului, când peste tot prin Valencia se dă foc la zecile de statui fallas. Ultima care este aprinsă e falla municipalității din Plaza de l’Ayuntamento

Noi am aterizat la Valencia pe 18 martie pe la 11 seara. Am luat metroul de la aeroport și cu mare surprindere am văzut că la acea oră târzie trenurile erau arhipline. Ne-am cazat repede la hotel și am plecat în grabă spre centrul orașului. Valencia e ceva de neimaginat în timpul festivalului, explozii peste tot, artificii, petarde și zgomote asurzitoare. Seamănă cu un teatru de război. Era trecut de miezul nopții dar pe străzile întortocheate din centrul vechi de-abia aveam loc să mergem de cât de multă lume era.

Am descoperit și primele fallas pe străzi. Se întâlnesc la tot pasul, în piețele mai mari, pe alei înguste sau în curțile din mijlocul cartierelor. Toate sunt foarte colorate și toate au o temă. Am văzut Fallas care criticau încălzirea globală, politica americană, religia sau casa regală spaniolă. Am văzut fallas cu teme pornografice sau violente dar și fallas cu prințese și personaje de basmele pentru copii. Toate sunt deosebite și se vede că s-a muncit mult pentru construcția lor. Am făcut o mulțime de poze cu fallas, pe care vă invit să le vedeți mai jos. Noi totuși ieșisem pentru a vedea focul de artificii, La Nit de foc (limba valenciană are mai multe cuvinte similare cu româna). Spectacolul a început pe la ora 2, cu ceva întârziere și a durat zeci de minute. A fost un spectacol impresionant. La fel de impresionantă este atmosfera de pe străzile Valencia unde tot centrul vechi este o mare petrecere stradală. Pe la 4 dimineața străzile încă mai erau pline și nu erau doar tineri, erau și vârstnici dar și părinti cu copii mici. Am trecut pe lângă catedrala din Valencia unde era expusă o mare statuie construită din flori (o altă tradiție, La Virgen des Flores) și chiar și acolo erau mii de oameni care aduceau ofrande. Noi am revenit la hotel pe la 5 dar nici chiar atunci nu conteneau „exploziile” din oraș.

A doua zi la prânz am mers să vedem Mascleta. Mai întâi am luat masa de prânz la Mercado de Valencia, una din cele mai pitorești piețe ale Europei. O dată ce am terminat masa am încercat să ne îndreptăm spre Plaza de l’Ayuntamento (piața primăriei) unde avea loc spectacolul dar străzile erau deja blocate de sute de mii de oameni. Nu am reușit să intrăm în piață dar am găsit o străduță cât de cât apropiată. Nu am văzut artificiile dar nici nu aveam nevoie. E suficient să le auzi. Nu am auzit în toată viața mea un zgomot atât de puternic. O explozie asurzitoare care a durat câteva minute bune. Nu e de glumă cu zgomotul: eu nu am avut căști de protecție și a durat zile după Mascleta până mi-a revenit auzul complet.

Mai jos sunt imagini de pe Youtube, cu Mascleta de pe 19 martie la care am asistat noi:

 

 

Am prins o zi mohorâtă la Valencia ( ba era soare, ba ploua) și din cauza vremii a fost anulată parada focului de pe bulevardul Colon. Chiar și așa am putut vedea mai mulți dintre participanți defilând pe străzile orașului. Cele mai impresionante mi s-au părut costumele elegante ale doamnelor.

Noaptea am revenit în centru pentru apogeul festivalului, La Crema când se dă foc la zecile de fallas din oraș. Ne gândeam inițial că poate prindem mai multe incendieri dar după ce am văzut aglomerația din centru, ne-am convins că nu era fizic posibil. Am ales fallas Na Jordana, una din cele mai deosebite pe care le-am văzut. Ne-am pus în fața ei și am așteptat. Focul trebuia să înceapă pe la ora 11 dar a durat mai mult de o oră până pompierii au făcut toate asigurările necesare. I-am urmărit pe pompieri cum au montat perdele ignifuge la balcoanele clădirilor din jur și cum au stropit zeci de minute cu jeturi de apă copacii din zonă. După o lungă așteptare, au dat în sfârșit acceptul să înceapă spectacolul. Un foc mare de artificii iar apoi falla s-a aprins. Când am văzut cât de violent ard flăcările, cum sar scântei în toate direcțiile și cât de puternic radiază căldura nu mi s-a mai părut deloc exagerat efortul pompierilor. Focul este extrem de periculos și nu e ușor să fie ținut sub control. Polistirenul arde extrem de repede, în câteva secunde, dar lemnele din scheletul construcției mocnesc apoi minute în șir până ce la final se prăbușește întreaga construcție.

Am mers mai apoi la piața centrală unde era aceeași nebunie ca la prânz. Cu greu am putut să ne apropiem dar am reușit să vedem o parte din spectacol. Falla centrală este ultima căreia i se dă foc. La final, Valencia arăta ca după război, peste tot scrum și fum. Puteți vedea mai jos imagini chiar din piață, de la Crema de anul acesta.

Despre Las Fallas închei aici, spunându-vă că e un eveniment unic care trebuie văzut o dată în viață. Despre valencieni pot să vă zic că nu sunt sănătoși la cap (cel puțin pentru 4 zile pe an).

 

 

Am stat doar două zile la Valencia dar am făcut foarte multe lucruri. Dincolo de festivalul Las Fallas am mai mers la două „spectacole”, la corida la Plaza de los Toros și la un meci de fotbal al Valenciei din Primera Division.

Am regretat ideea de a merge la corida. Luasem biletele din timp chiar în ziua de San Jose. Anual se țin evenimente cu tauri cu ocazia Las Fallas. Biletele costă de la 20 la vreo 80 de euro și în general se epuizează. Totul a început bine sâmbăta după amiaza. După câteva ore de ploaie soarele a ieșit dintre nori iar frumoasa Arena din Plaza de los Toros arăta minunat. Tribunele erau pline de spectatori, iar noi am luat câte un pahar de brandy (că așa e tradițional). Aveam locuri la balcon la umbră în primul rand și totul era perfect. Mai întâi au ieșit la paradă toți toreadorii în costumele lor de gală. Multe aplauze și muzică. Până aici a fost totul frumos. Zece minute mai târziu eram în stare de șoc. Am asistat la un spectacol grotesc, urmărind cum taurul trece prin chinuri groaznice până își pierde viața în uralele mulțimii. Îmi imaginam că e vorba de o luptă oarecum egală dar nu e nici vorbă de așa ceva. Taurului i se înfige mai întâi o suliță în spate, apoi este otrăvit cu bețe care i se înfig în spinare iar apoi „bravul” toreador provoacă taurul epuizat până ce la final îi străpunge gâtul cu o sabie. Taurul nu are nicio șansă. E ceva grotesc! După vreo douăzeci de minute am plecat oripilați, n-am putut rezista mai mult. Să zicem că mi-am făcut nebunia de a vedea o corida, dar nu vreau să mai văd una niciodată și sper ca barbaria asta să fie interzisă cât mai repede.

Duminica am dormit până târziu. Seara urma să mergem la meci iar apoi urma zborul de noapte spre București. Am zis că un loc numai bun pentru a petrece după amiaza e la mare. Era oricum o zi cu vreme foarte caldă. Centrul Valenciei este foarte departe de mare, sunt vreo 15 kilometri. Am luat până acolo un autobuz cu care am făcut aproape o oră. Am mers la cea mai populară zonă, plaja Malva-Rosa, una din cele mai late plaje de la Mediterană. Nu era suficient de cald pentru plajă, dar promenada de la malul mării era plină de oameni. Am căutat pe Tripadvisor cel mai bun restaurant din zonă și după ce am așteptat ceva s-a eliberat și o masă. O vizită la Valencia nu este completă fără o paella valenciană (care tradițional se face cu orez, legume și carne de pui și iepure). La plecare am mai trecut puțin pe la Orașul Științei unde am revăzut monumentele lui Calatrava. Nu mai intru în detaliu, fiindcă am povestit anterior de ele aici:

https://crisgrig.wordpress.com/2015/03/13/vacanta-pe-costa-blanca-partea-4-orasul-stiintei-din-valencia/

Spre seară am ajuns la stadionul Mestalla. Stadionul de 50.000 de locuri arată extraordinar. Nu a fost chiar plin pentru că Valencia nu avea un sezon bun, fiind undeva pe locul 12 în clasament, dar și așa atmosfera a fost frumoasă. Adversara era Celta Vigo, o echipă care se lupta în prima parte a clasamentului. Valencia a jucat foarte prost și la final a pierdut cu 2-0. S-a strigat celebrul „fuera” (demisia) cu batistele albe fluturate, iar după acel meci antrenorul Gary Neville a fost demis.

Ar mai fi de povestit multe din weekendul nostru la Valencia dar vă las urmăriți imaginile mai departe.

 

 

Am sosit la Valencia spre miezul nopții. Așa arăta metroul de aglomerat

DSC07681

 

De la balconul hotelului – explozii și artificii peste tot

DSC07684

 

Primul fallas pe care l-am întâlnit

DSC07688

 

Câștigătorul primului premiu „Infantil”

DSC07692

 

Falla Na Jordana

DSC07703

 

De pe zidurile orașului

DSC07722

 

Toate străzile sunt pline de lume

DSC07719

 

Unele fallas au personaje de basm

DSC07715

DSC07741

 

Altele sunt mai deocheate

DSC07728

DSC07812

 

Elementul comun rămâne umorul

DSC07743

DSC07764

 

Prin Plaza de la Reina

DSC07735

 

Primăria din Valencia pe la miezul nopții

DSC07752

 

Falla de l’ayuntamento (adică al primăriei)

DSC07753

 

și poliția are un falla al ei

DSC07758

 

Lânga gară erau amenajate mai multe localuri cu mâncare.  Am luat și noi o gustare

DSC07767

 

La Nit de foc

DSC07770

 

Catedrala din Valencia spre 4 dimineața

DSC07786

 

La Virgen de flores

DSC07790

 

Toți localnicii aduc flori, chiar și la 4 dimineața

DSC07800

 

A doua zi. Sute de mii de oameni adunați pentru La Mascleta

DSC07837

 

Paradă în costume tradiționale

DSC07844

 

Alte fallas, pe lumină

DSC07852

DSC07862

DSC07856

 

La Mascleta. Acoperiți de fum și asurziți de zgomot

DSC07869

 

Arena de Toros

DSC07829

 

Grajdul taurilor

DSC07892

 

Am avut loc la balcon

DSC07894

 

Parada de prezentare

DSC07896

 

Corida. O experiență pe care nu vreau s-o mai repet vreodată

DSC07913

 

N-am suportat să stăm până la final și am plecat. Afară protestatari

DSC07884

 

Oprire la catedrală. Sfântul gral expus

DSC07991

 

Am ieșit din nou seara și am descoperit noi fallas

DSC08004

DSC08009

 

Am decis să rămânem la Jordana pentru a asista la Crema

DSC08015

 

Artificiile anunță ce urmează

DSC08027

 

După îndelungi pregătiri ale pompierilor, s-a dat foc

DSC08029

 

La Crema

DSC08038

 

Nu e de glumă cu flăcările

DSC08041

 

Pompierii își fac totuși foarte bine datoria

DSC08043

 

Cum arată piețele din Valencia după La Crema

DSC08054

 

Am ieșit pe balcon dimineața și am găsit frumusețea asta de cer

DSC08058

 

Am mers la Marina Real

DSC08072

 

Promenada pe malul mării de la Malva-Rosa

DSC08078

 

Plaja din Valencia

DSC08085

 

Nu se poate fără Paella Valenciană

DSC08099

 

Am mai făcut o oprire la complexul Ciudad de Sciencias

DSC08111

 

Minunile lui Santiago Calatrava

DSC08112

 

Gata de meci

DSC08138

 

Stadionul „liliecilor” Mestalla

DSC08141

 

Valencia – Celta Vigo

DSC08152

 

S-a terminat 0-2. „Fuera Gary Neville” (adică demisia!)