Weekend în Toscana – Pisa și Lucca

Luna trecută în martie am făcut o plimbare în Italia, mai precis în Toscana. Italia este țara în care am început să călătoresc și țara pe care o cunosc cel mai bine în afara de România. Am făcut un traseu scurt de 3 zile în care urma să văd Pisa, Lucca și Florența. Am luat un zbor de la București la Pisa, iar întoarcerea înapoi avea să fie din Bologna. Ambele zboruri au fost cu Wizzair la prețuri și ore extrem de convenabile. Mai fusesem la Pisa și Florența înainte, dar urma să vizitez Lucca pentru prima dată și mai erau multe locuri în Florența pe care nu le văzusem.

Pisa este un orășel renumit la nivel mondial pentru turnul sau înclinat dar și pentru universitatea de prestigiu care se afla aici. Tot la Pisa s-a născut și a studiat Galileo Galilei. Este un oraș mic care uneori în sezonul de vârf atrage mai multi turiști decât populația pe care o are. Am aterizat la Pisa la ora prânzului.

Aeroportul din Pisa poartă numele lui Galilei și este probabil cel mai central aeroport pe care am zburat vreodată. Se poate ajunge în centrul orașului chiar mergând pe jos. Nu plănuiam să stau foarte mult la Pisa, destinația principala a zilei fiind Lucca dar nu am putut să nu fac o oprire la Campo dei Miracoli.

Am luat autobuzul LAM Rosso care merge direct la turn. Biletele se pot cumpăra din aeroport cu 1 euro sau de la șofer la preț dublu și face cam 15 minute până la turn. Câmpul miracolelor este atracția principală din oraș. Aici se afla renumitul turn înclinat, catedrala din Pisa, baptisteriul dar și mai multe muzee toate construite în același stil și înconjurate de un gazon uriaș verde. Câmpul în sine e o frumusețe, mulți localnici venind aici la picnic.

Un bilet de intrare la turn costa 18 euro (în perioade aglomerate e bine să rezervați în avans), iar un bilet combinat pentru baptisteriu și restul de muzee este 10 euro. Intrarea în catedrală este gratuită dar trebuie mers la casieria pentru a lua un bilet gratuit. Chiar dacă biletul nu e tocmai ieftin să nu ratați să urcați în turn. Eu mai urcasem și nu am mai făcut-o de data asta, dar pot spune ca senzația de a urca în turnul înclinat trebuie încercată neapărat.

Turnul este în prezent înclinat cu 4 grade. S-au făcut investiții mari pentru a îl păstra în picioare, fiind mult timp în pericol de prăbușire. Lucrările s-au încheiat acum câțiva ani fiind mai dificile pentru că s-a dorit ca turnul să rămână înclinat. Ar fi putut fi îndreptat dar asta i-ar fi scăzut mult din interesul turistic.

De acolo am mers înapoi către gară. Trenurile către Lucca pleacă din oră în oră și drumul durează cam 40 de minute trecând peste niște dealuri foarte pitorești, iar un bilet este doar 3 euro. Am sosit destul de repede la Lucca. Prima oprire a fost la hotel. Hotelul Giardino del Pettirosso este unul excelent, iar Giulia proprietara locației a fost foarte amabilă cu tot ce am avut nevoie. E un hotel cu o locație foarte buna, o gradina superbă și un preț ok care îl recomand dacă ajungeți în zonă.

După puțină odihnă am luat-o la pas prin oraș. Pot spune că Lucca e una din bijuteriile ascunse ale Toscanei. Este un orășel cu un farmec unic care merită vizitat chiar dacă e mai puțin cunoscut decât Florența, Pisa sau Siena. Lucca este un oraș fortificat, tot centrul vechi fiind înconjurat de ziduri de 3-5 metrii, cu mai multe bastioane în colturi. Această fortificație a fost proiectată de Leonardo da Vinci și nu a fost niciodată cucerită. Pe zidurile groase se poate merge și înconjoară întregul oraș, fiind în același timp locul preferat de localnici pentru jogging sau plimbări cu bicicleta.

Primul loc vizitat a fost la domul orașului, San Martino. Domul este doar una din cele peste 70 de biserici din interiorul zidurilor. Aici, în muzeul catedralei se află Volto Santo, o sculptură în lemn a crucificării foarte importantă pentru credincioșii italieni dar și sarcofagul Ilariei del Claretto. În fața domului se află o piațetă foarte pitorească. Lângă dom, în auditoriu se țin în fiecare seară concerte de operă pentru turiști, în cinstea lui Giacomo Puccini care s-a născut aici. Aceste concerte sunt audiții private, limitate la cel mult 20 de invitați. E bine să faceți rezervări în avans, iar un bilet este 22 euro. Vara însă, sunt o mulțime de concerte și spectacole care au loc în perioada festivalului Puccini.

Am mers mai departe către turnul Guingi. Acesta este unul din multele turnuri care pot fi găsite în Toscana, însă are ceva aparte. În vârf sunt plantați copaci. Turnul se vede chiar spectaculos, iar de sus e plăcut să stai la umbră și să te uiți la întreaga priveliște. Intrarea este 4 euro și e mult de urcat până sus. Ultimele etaje de urcat sunt destul de grele cu scări ceva mai șubrede. Merită însă, priveliștea de sus e minunată. Se vede întregul oraș, dar și munții și marea în depărtare. Îmi place mult să urc în cel mai înalt loc din orașele pe care le vizitez iar partea cu arborii din vârf mi s-a părut foarte tare.

Nu departe de turn se află piața Amfiteatro, o piațetă ovală înconjurată de case, care a fost construită peste o arena de lupte romană. Peste ruinele arenei, localnicii și-au construit case cu etaj, asta explicând și forma inedită a pieței. Am prins acolo o paradă medievală, cu cavaleri, domnițe, muzica și demonstrații de lupta. Le-am privit de la o terasă, în timp ce am servit masa. Mi-am amintit că acasă e vreme urată de săptămâni întregi, iar eu stau și beau o bere la terasă la soare.

Ultima oprire la Lucca a fost la San Michele in Foro, cealaltă mare catedrală din oraș, poate chiar mai impresionantă decât domul. Cam astea sunt cele mai importante obiective turistice din Lucca, dar ce este cu adeverat deosebit este să încerci să te pierzi pe străduțele înguste, să guști delicioasa mâncare toscană cu un vin bun și să stai la povești cu prietenoșii localnici. Mi-a plăcut mult orașul și vă sfătuiesc să îl vedeți dacă ajungeți prin Toscana.

A doua zi am luat trenul spre Florența. Trenul circulă la o oră sau două, costă 8 euro și face puțin peste o oră. Despre aceasta vizită a mea la Florența, unul din cele mai frumoase orașe din lume după părerea mea, o să vă povestesc altă dată.

Începe coborârea peste Apenini, se vede și marea