Tură de iarnă la Aqaba și Eilat

După ce am petrecut un revelion la Eilat acum câțiva ani, am revenit în regiune iarna trecută, când am stat mai mult la Aqaba dar am și revăzut Eilat-ul. În Iordania am făcut și o excursie la Wadi Rum în deșert, dar o să încep cu o primă parte dedicată celor două stațiuni de la Marea Roșie.

Datorită zborurilor low cost lansate recent, Eilat și Aqaba – stațiunile principale la Marea Roșie din Israel respectiv Iordania – au devenit cele mai accesibile destinații călduroase de iarnă, cel puțin din București. Zborul durează doar două ore și jumătate, iar tarifele încep de la 150 de lei dus-întors cu Wizz Air.

La final de ianuarie, când acasă clănțăneam de frig în toiul iernii, am plecat spre Israel unde maximele treceau bine de 20 de grade. Am zburat cu Wizz Air din București și rețin că taxiul spre Otopeni ne-a costat mai mult decât zborul spre Eilat (dus-întors). Trăiască zborurile low-cost, cât mai sunt ieftine…

Am aterizat atunci pe aeroportul Ovda, baza militară aflată la 50 de kilometri nord de Eilat. Între timp, Ovda s-a închis. Din toamna aceasta, s-a inaugurat noul aeroport Eilat Ramon, mai mare, modern și mai aproape de stațiune. Wizz zboară și ei acolo în prezent.

Ca de obicei, la sosirea în Israel, am trecut printr-un interogatoriu îndelungat. Pățesc asta de fiecare dată pentru că am multe ștampile din state “neprietene” de prin Orientul Mijlociu. Nu am avut niciodată vreo problemă, dar dacă aveți vize de prin Liban, Iran, Turcia sau alte state din regiune – să vă așteptați la un lung șir de întrebări. Atât timp cât răspundeți sincer și cu seriozitate, totul e ok.

De la Ovda spre Eilat se ajungea cu autocarul. După drumul de o oră, am poposit în Eilat pentru a lua masa de prânz, iar apoi ne-am îndreptat cu taxiul spre vama Yitzhak Rabin, pentru a trece spre Iordania, către destinația noastră principală: Aqaba.

Pentru a intra în Iordania avem nevoie de viză care se obține la graniță. Viza iordaniană are niște costuri destul de complicate pe care o să încerc să le explic aici.

Viza normală de Iordania costă 40 de dinari (JOD) dacă se obține la aeroport. Foarte mult, ținând cont că 1 JOD = 1,3 Euro. Alte puncte de trecere au fiecare condițiile lor. Vama dintre Eilat și Aqaba este una din cele mai complicate ca reguli, făcute special de iordanieni pentru a “fura” turiștii străini care sosesc la Eilat.

Ele sunt cam așa:

dacă se stă mai puțin de 2 nopți și nu se vizitează Petra viza costă 60 de dinari
dacă se stă mai puțin de 2 nopți și se vizitează Petra costă 40 de dinari (cu dovada vizitării)
- biletul la Petra costă alți 50 de dinari
dacă se stă fix 2 nopți, costă 10 dinari
dacă se stă 3 nopți sau mai mult, este gratis atât timp cât se iese prin același punct de frontieră

Noi stăteam exact 3 nopți, astfel că ne-am bucurat să scăpăm complet de costurile cu viza. Am plătit totuși o taxă de ieșire din Israel (aproximativ 100 de lei).

La ieșirea din vamă, așteaptă taximetriștii. E o mică mafie care are monopol pe granița Wadi Araba și dacă nu vreți să mergeți câțiva kilometri pe jos, trebuie să plătiți tarifele lor hiper-umflate. Astfel, am dat pe taxi 12 JOD până la hotel în Aqaba, deși prețul corect ar fi fost de 4-5 ori mai puțin.

Ne-am cazat la Aqaba la Cedar Hotel, un loc unde am stat ieftin în condiții foarte bune. Hotelul de 3 stele este în centrul Aqaba, la 2 pași de plaja publică și de atracțiile turistice principale. Proprietarul este un om extraordinar de călduros care s-a îngrijit de noi permanent. Ne-a dat sfaturi utile, ne-a organizat transportul în oraș și excursia spre Wadi Rum iar la fiecare întâlnire ne-a servit cu ceai și o gustare din partea casei. Ospitalitatea iordaniană de altfel e grozavă. Ne-am simțit exact ca acasă la Aqaba.

Mai fusesem la Aqaba și văzusem și Petra deja, astfel că două zile în oraș le-am petrecut efectiv la relaxare. Ne-am plimbat pe plajă unde am privit cele mai frumoase apusuri, am făcut cumpărături prin bazar, am mers în vizită la moschei și am făcut o plimbare cu barca pe mare.

Altfel, am mâncat extraordinar de bine la restaurantul pe care îl cunoșteam deja din vizita anterioară – Al Shami unde se găsește cea mai bună limonadă de mentă dar și niște platouri grozave cu aperitive, grătar de miel sau pește și fructe de mare.

Vizita la Aqaba a fost mai degrabă una de reîncărcare a bateriilor. Partea de aventură din această mini-vacanță a fost excursia la Wadi Rum, când am petrecut o noapte la cort în deșert. A fost o experiență memorabilă și pentru asta o să îi dedic un articol separat.

Sărind o zi, trec la Eilat unde am stat ultima noapte înainte de întoarcerea acasă. Nu țineam neapărat să mai poposim, dar decolarea era devreme și nu am fi avut timp să ajungem din Iordania.

Astfel, după o noapte în deșert, am revenit cu taxiul la graniță, unde am trecut fără să mai plătim nimic. La Eilat ne-am cazat într-o vilă elegantă, de pe deal, în zona rezidențială a stațiunii. Am petrecut jumătate de zi la Eilat, tot pe la plajă, la plimbare pe faleză și la ultimele cumpărături. Eilat nu are taxe iar produsele cosmetice de exemplu sunt la mare căutare.

Pentru că știu că multă lume care ajunge în regiune se gândește unde să petreacă mai mult timp, la Eilat sau la Aqaba, o să închei cu o comparație între ele. Chiar dacă sunt la 10 kilometri distanță, cele două par a fi din lumi complet diferite.

Aqaba vs Eilat

Eilat

are avantajul zborului direct și al lipsei vizei. E mai comod să ajungi acolo
standardul serviciilor în Israel este înalt, iar profesionalismul angajaților pe măsură
curățenia este impecabilă, atât pe plaje cât și prin stațiune
fiind tax-free, este un loc bun pentru cumpărături (de haine, cosmetic sau parfumuri)
plaja cu corali din sud este fantastică; cea din centru nu e cine știe ce
este o stațiune scumpă când vine vorba de servicii, cazare și mâncare. Hotelurile cu adevărat bune costă enorm
este o stațiune foarte liniștită (poate prea liniștită)

Aqaba

dacă stați minim 3 nopți în Iordania și veniți din Israel, viza e gratis
la mai puțin de 2 ore sunt cele mai mari atracții turistice din regiune: Petra și Wadi Rum
cazarea are un preț mult mai mic, mâncarea are prețuri rezonabile
oamenii sunt calzi și extraordinar de primitori
plaja din oraș e mizerabilă; trebuie să mergeți la un resort în sud, pentru plaje curate cu corali
e un loc mult mai viu, mai gălăgios și mai agitat
nu există nicăieri prețuri fixe și totul se negociază

Ar exista și o a treia variantă în zonă, în Egipt – la Taba sau chiar mai departe. Momentan, nu știu dacă Sinaiul e cel mai sigur loc pentru un concediu și nu recomand, dar am întâlnit mai multă lume care zbura la Eilat pentru a merge acolo.

Mai trebuie să știți că stampila de la vama Wadi Araba (pusă de iordanieni) e o dovadă a vizitei în Israel iar state precum Liban, Iran, Kuwait nu permit intrarea în țară cu o astfel de stampilă pe pașaport.

Despre Eilat dar și despre Petra puteți citi mai multe în articolele mele anterioare.