Taiwan a fost o surpriză plăcută în vacanța petrecută în Asia de Est. Am luat o decizie de ultim moment să vizităm insula din Marea Chinei de Sud, dar până la urmă ne-am simțit așa bine acolo că ne-a părut rău că nu am stat mai mult. Taipei-ul este o capitală modernă unde ai ce face, cu oameni foarte primitori și o climă tropicală cu temperaturi care iarna trec deseori de 20-25 de grade.

După sejurul la Tokyo am luat un zbor cu Jetstar Japan spre Taiwan. Drumul a durat 4 ore și am sosit pe aeroportul Taoyuan puțin după miezul nopții. Principalul aeroport din Taiwan se află în vestul insulei la 40 de kilometri de Taipei. Sosind târziu, singura noastră variantă de transfer la hotel a fost un taxi. Am schimbat niște bani la exchange-ul din aeroport și apoi am mers la ghișeul de taxi. Am mers vreo 40 de minute pe autostrada suspendată, fiind impresionați de infrastructura ultramodernă a insulei.

Ne-am cazat la hotelul Green World Nanjing, de 4 stele din centrul Taipei. Am plătit pe noapte doar 50 de euro pentru o cameră luxoasă cu vedere spre oraș incluzând aici micul dejun. Ne săturasem de camerele minuscule de hotel din Tokyo astfel că am apreciat și mai mult spațiul. La recepție am fost întâmpinați călduros și am primit o mulțime de informații utile. Spre deosebire de Japonia sau China, în Taiwan toată lumea vorbește binișor engleza.

Am avut două zile pline în Taiwan. Prima zi am văzut câteva din cele mai importante atracții din centrul orașului: turnul Taipei 101, mausoleul lui Chiang Kai-Shek și muzeul național pentru ca a doua să vizităm câteva dintre atracțiile mai îndepărtate: Taipei Zoo, satul Jiufen și târgurile de noapte.

 

Taiwan este unul dintre locurile de pe pământ cel mai dens populate. Suprafața sa este de 36.000 de kilometri pătrați iar centrul insulei este dominat de munți vulcanici care se apropie de 4000 de metri înălțime și o junglă densă astfel că cei 24 de milioane de locuitori trăiesc într-o zonă destul de restrânsă, în orașele aglomerate de la malul mării în nordul și vestul insulei.

Harta Taiwan

 

Pentru a ne deplasa prin Taipei, cea mai bună modalitate a fost rețeaua de metrou. Aveam o stație aproape de hotel cu legături bune, astfel că am putut ajunge destul de repede unde ne-am dorit. Seara sau când ne grăbeam am mers cu taxiul – rezonabil ca preț și ușor de găsit oriunde prin oraș. Am mers mai întâi la o bancă pentru a schimba bani – singura variantă, pentru că ghișeurile de exchange sunt interzise. Moneda locală este dolarul taiwanez iar ca paritate am reținut că 30 de dolari taiwanezi sunt egali cu unul american. Mai departe ne-am dus la metrou pentru a ne face abonament. Pass-ul de metrou include mai multe vouchere de reducere ce s-au dovedit foarte utile ulterior.

Primul loc vizitat a fost, cumva normal, marele turn Taipei 101, cea mai mare atracție a țării. Turnul de 510 metri înălțime a fost la inaugurare în 2004 cea mai înaltă clădire din lume deținând acest record timp de 6 ani până când s-a deschis Burj Khalifa din Dubai. Taipei 101 a fost un fel de proiect național pentru a aduce Taiwan-ul pe harta turistică a lumii iar turnul domină peisajul insulei înălțându-se mult peste orice altă clădire din oraș.

Intrarea la turn a costat 600 NTD (aproximativ 80 de lei). Am avut norocul să nu prindem o zi foarte aglomerată astfel că după zece minute de stat la coadă eram deja în liftul super-rapid care duce la etajul 89 aproape de 400 de metri înălțime. Panorama de sus este impresionantă. Se vede tot orașul și împrejurimile sale până la mare dar și munții și jungla din centrul insulei. Două etaje mai sus se poate ieși afară pentru a vedea și mai clar priveliștea. Am putut admira și detaliile arhitectonice ale construcției bazată pe bile uriașe numite Damper care permit turnului să se flexeze în mai multe puncte în cazul unor vibrații tectonice. Taiwan este o insulă vulcanică și cutremurele se întâmplă destul de des și pentru asta Taipei 101 a trebuit să se ridice la cele mai înalte standarde. Înainte de a coborî am mai trecut pe la magazinul cu suveniruri, unde pe lângă mărunțișurile obișnuite se pot cumpăra și bijuterii și pietre prețioase de mare valoare.

Reveniți la nivelul solului am luat metroul spre un alt punct turistic important: Liberty Square unde se află uriașul mausoleu al lui Chiang Kai-Shek, fostul conducător al Taiwanului. Aceasta este una din cele mai mari piețe urbane din lume adăpostind câteva clădiri frumoase. Pe lângă mausoleu, piața e încadrată de un parc verde cu flori și clădirile teatrului și bibliotecii naționale.

Trebuie să fac o paranteză aici, să vă explic puțin despre trecutul insulei și cine a fost Chiang Kai-Shek. Istoria recentă a Taiwanului este strâns legată de cea a Chinei și de războiului civil chinez.

Războiul civil a izbucnit în China încă din anii 20 când, după căderea dinastiei Qing, a început lupta pentru putere în Republica Chineză (ROC). Partidul naționalist Kuomitang (KMT) s-a rupt în două aripi politice, de stânga și de dreapta fiecare cu susținătorii ei interni și externi. Luptele civile au continuat timp de două zeci ani, vreme în care și-au pierdut viața milioane de chinezi. În perioada izbucnirii războiului mondial s-au impus doi lideri importanți ai celor două aripi: Mao Zedong (liderul partidului comunist) și Chiang Kai-Shek (generalul care a preluat conducerea KMT). S-a ajuns în acea perioadă să existe 3 capitale diferite în China: Beijing (capitala tradițională), Nanjing (sediul conducerii ROC) și Wuhan (unde s-au întărit comuniștii). A urmat ocupația japoneză și un război dur în care cele două facțiuni au și luptat împreună uneori împotriva invadatorilor, război în care Chiang Kai-Shek a repurtat victorii importante în calitate de principal general al armatei.

La finalul războiului mondial în 1945 japonezii s-au retras dar după un scurt armistițiu războiul civil a reînceput. Trupele KMT erau vaste și bine-înarmate dar Mao reușise să racoleze țăranii din Manchuria în trupele sale ajungând la o armată de peste 5 milioane de soldați. Au urmat 4 ani de război sângeroși până în 1949 când trupele comuniste au ocupat Nanjing. Conducerea KMT a trebuit să se retragă la Canton pentru ca mai târziu să fie obligați să fugă pe insula Taiwan. Chiang Kai-Shek a înființat acolo noua ROC fiind urmat de armata sa. În total peste 2 milioane de chinezi au migrat în acele luni spre Taiwan și alte milioane de refugiați i-au urmat în anii următori. Se aștepta ca Mao să facă atacul final pentru a distruge ultima fortăreața anti-comunistă chineză dar asta nu s-a mai întâmplat niciodată, Taiwan-ul (sau Republica China) rămânând independentă cu susținerea puterilor occidentale.

Chiang Kai-Shek a condus țara autoritar dar cu deschidere politică spre vest. Din anii 70 statul a trecut la democrație iar în deceniile ce au urmat Taiwan a devenit o putere economică prin investiții puternice în infrastructură, servicii și industrii high-tec. China nu recunoaște nici acum independența statului și încearcă permanent să își exercite influența politică și economică pentru a reîngloba insula în teritoriul său. Totuși în ultimii ani relațiile s-au mai îmbunătățit între cele două state: s-au reluat schimburile economice și zborurile directe iar ca un important gest simbolic în cultura chineză guvernul de la Beijing a oferit în dar 2 ursi panda iar după ani de negocieri în 2008, Taipei-ul i-a acceptat. 🙂 Numele lor este Tuan Tuan și Yuan Yuan (tuanyuan înseamnă „unificare” în mandarină).

Revenind la turul nostru, am mers să vizităm memorialul lui Chiang Kai-Shek, practic omul care a mutat pe insulă Republica China. Am urcat sus pe trepte pentru a intra în mausoleu unde în mijloc este statuia uriașă a acestuia. Din oră în oră, la fix, are loc schimbarea gărzii – tinerii soldați păzesc statuia nemișcați iar după o oră le vine schimbul formalizat de o ceremonie militară impetuoasă. Sute de turiști se strâng de fiecare dată înainte de ceremonie și admiră coregrafia și ținuta impecabilă a soldaților. La parterul clădirii se află un muzeu amplu dedicat vieții fostului conducător care include aspecte din viața publică și personală și articole din viața sa precum biroul sau mașinile prezidențiale. Chiang Kai-Shek este totuși un personaj controversat, cunoscut și pentru atrocitățile comise împotriva adversarilor politici. În prezent există discuții în Taiwan (unde partidul KMT se află acum în opoziție) de a închide mausoleul și a opri ceremoniile în onoarea lui.

Ultimul loc vizitat în acea zi la Taipei a fost tot strâns legat de istoria mai sus menționată. Am luat metroul multe stații tocmai până în cartierul Shilin nordul orașului pentru a vizita National Palace Museum. Acest muzeu include cele mai importante obiecte din tezaurul cultural al Chinei. Când am fost la Beijing la palatul imperial am observat că toate încăperile erau goale. Motivul este că Chiang Kai-Shek și KMT au luat cu ei aceste bogații iar multe dintre ele sunt expuse azi la Muzeul național. Ansamblul de clădiri impunătoare a fost construit la poalele munților tocmai pentru a fi protejat în caz că comuniștii ar fi încercat să fure comorile. Eu personal nu am fost așa impresionat de obiectele din aur și jad și de vasele Ming, dar am observat că mii de turiști (în special cei veniți din Mainland China) erau uluiți de exponatele din muzeu.

Elephant Hill este un ultim loc care vreau să-l adaug aici, fiind locația imaginii ce am ales-o ca fundal pentru articol. Pentru asta am sărit puțin cronologic la ultima zi petrecută în Taiwan când am făcut o drumeție matinală pe dealul de unde se vede cea mai frumoasă priveliște din Taipei. Acea zi am prins temperaturi de peste 25 de grade, senin și soare. Vremea perfectă pentru a vedea panorama peste oraș din vârful dealului. Pentru a ajunge la Elephant Hill am luat metroul până la parcul XiangShan și am urcat peste 1000 de scări până în vârful dealului. Nu e tocmai ușor, dar efortul este răsplătit la final de vederea minunată. Dealul este un alt loc din Taipei care nu trebuie ratat.

Am mai păstrat un articol despre Taiwan unde urmează să vă povestesc despre ce am văzut în restul zilelor, când ne-am aventurat ceva mai departe de centrul modern din Taipei.

 

Am ajuns pe aeroportul Taoyuan după miezul nopții și singura variantă de transport a fost taxiul

 

Camera de la hotel

 

Aveam televizor și în cadă 🙂

 

Dimineața la plimbare. Eu eram fericit să trec la pantaloni scurți la început de iarnă

 

 

Metroul din Taipei. Prima oprire: Taipei 101

 

Turnul văzut de la bază

 

Primele etaje adăpostesc un uriaș mall

 

Un desen cu orașul. Cam asta este proporția dintre turn și restul clădirilor

 

Vederi de la 390 de metri înălțime

 

La etajul 91 se poate ieși pe platforma exterioară

 

Taipei 101 are un sistem ultra modern anti-cutremure, bilele masive „Damper” reduc impactul vibrațiilor

 

Înainte de a coborî am trecut printr-un magazin de bijuterii și pietre prețioase

 

Înapoi la metrou

 

Următoarea oprire: Chiang Kai-Shek Memorial

 

Clădirea bibliotecii naționale

 

Liberty Square, una dintre cele mai mari piețe din lume

 

Se găsesc plante înflorite și la început de decembrie

 

Memorialul lui Chiang Kai-Shek

 

Clădirea este atent îngrijită

 

Vedere de pe trepte

 

Interiorul memorialului și uriașa statuie a fostului conducător

 

La orele fixe are loc schimbarea gărzii

 

Mausoleul adăpostește la parter un muzeu dedicat lui Chiang Kai-Shek

 

La plimbare prin grădina din apropiere

 

Mai departe am mers la Shilin în nordul orașului

 

Pentru a vizita Muzeul National

 

Clădirea a fost construită sus în munte pentru a fi protejată în cazul unui atac

 

La cafeneaua muzeului am putut servi o masă europeană

 

Intrarea la muzeu

 

Colecția vastă include câteva din cele mai de preț obiecte din istoria Chinei: bijuterii, manuscrise, vase și mobilier.

 

Varza de jad este cel mai valoros exponat

 

Am plecat de la muzeu după lăsarea serii

 

O dimineața cu cer mult mai senin

 

Blocuri rezidențiale luxoase

 

La urcare spre Elephant Hill

 

Sunt vreo 800 de scări de parcurs

 

iar pe alocuri traseul este aglomerat

 

Dar priveliștea de sus merită tot efortul

 

Vederi cu Taipei 101 și downtown

 

La coborâre m-am împrietenit cu niște localnici care au vrut să învețe expresii în română

 

Înapoi spre centru