Planeta Japonia – Partea 5 – Hiroshima și insula Miyajima. Castelul Himeji

Hiroshima a fost un loc unde mi-am dorit foarte mult să ajung în Japonia. Este un oraș încărcat de multă istorie și un adevărat simbol pentru renaștere și reconstrucție. Istoria locurilor pe care le vizitez mă pasionează mult, iar bomba de la Hiroshima este un moment care a marcat secolul trecut și a reprezentat finalul războiului mondial.

Să nu credeți că este un oraș în ruină sau că există zone iradiate cum am mai auzit. Hiroshima este un oraș modern, complet reconstruit unde astăzi trăiesc peste 2 milioane de oameni. Singurele locuri care mai amintesc de bomba atomică sunt Parcul Memorial și Muzeul Păcii, ultimul fiind un loc care nu trebuie ratat de vreun vizitator în oraș.

Am planificat o zi în care să vizităm nu numai Hiroshima, dar și insula Miyajima din apropiere și castelul Himeji aflat pe drum. Asta înseamnă o zi foarte plină. Pentru a putea reuși, am plecat din Osaka cu noaptea în cap, pe la 6 dimineața. Am prins trenul Shinkansen Sakura, care a mers direct. Am făcut doar o oră și 20 de minute de la Shin-Osaka la Hiroshima – vorbim de o distanță de aproape 350 de kilometri.

Nu am mers de la început în oraș, ci ne-am dus mai departe cu trenul local către Miyajima Ferry la 10 kilometri vest de oraș. De acolo se poate ajunge pe insula Miyajima, un loc foarte pitoresc unde se află un mic sat turistic și un templu construit pe mare. E bine de știut că unul dintre feriboturi este operat de Japan Railways și este inclus în JR Pass, astfel că am putut merge gratis spre insulă. Pe Miyajima am fost întâmpinați de mai multe căprioare. Acestea sunt îngrijite de localnici și au devenit și ele o atracție turistică, fiind foarte prietenoase. Sunt peste o sută de căprioare pe insulă iar locul lor preferat de plimbare este pe plajă.

De la port la templul Itsukushima se merge 10 minute pe jos. Traseul este plin de restaurante și magazine cu suveniruri pentru turiști. Mi-a plăcut și arhitectura satului cu mult case tradiționale și grădini elegante. Templul datează din secolul 12 și este construit la malul mării pe piloni ancorați în nisip. Motivul construcției atipice este că pe vremuri, insula era considerată sfântă și vizitatorii nu putea călca pe ea. Totuși pelerinii puteau ajunge la templu, acesta fiind considerat ca și cum ar pluti pe apă, separat de insulă. Tot ansamblul este interesant de văzut dar cea mai importantă parte rămâne uriașa poartă Torii construită pe mare la câțiva zeci de metri de țărm. Porțile Torii au o mare semnificație pentru japonezi, iar Itsukushima este una din cele mai importante din punct de vedere istoric, făcând parte din lista vechea celor 3 Vederi Frumoase ale Japoniei, dar și din patrimoniul mondial UNESCO. La reflux, când marea se retrage, se poate ajunge uneori până la poartă pe jos. Când am revenit la templu, am dat de un alai de nuntă. Am rămas să urmărim cununia tradițională la templu, ceremonia fiind fascinantă. Am mai servit o gustare în sat și apoi am revenit în port.

Am decis să nu ne întoarcem cu feribotul ci să luăm un shuttle (un fel de city tour pe apă) direct către centrul din Hiroshima. Acesta nu este operat de JR, dar a fost mai eficient ca timp plus că am putut vedea priveliștile orașului de pe râul Yawata. Am trecut pe sub mai multe poduri peste Yawata, dintre care câteva foarte joase. Am stat afară, astfel că la fiecare pod trebuia să ne aplecăm. Pe malul apei am văzut mulți localnici care ne făceau cu mâna fericiți. La finalul traseul am trecut pe apă pe lângă Atomic Dome, clădirea rămasă în picioare în 1945 care a fost păstrată până azi la fel care între timp a devenit un simbol al păcii.

Am descoperit Hiroshima cumva diferit de așteptări. Un oraș foarte verde, cu o mulțime de părinti și copii care stăteau la picnic sub cireșii infloriți cu ocazia festivalului Sakura.

Ne-am îndreptat spre parcul memorial, aflat chiar în centrul orașului. Acesta include mai multe monumente dedicate tragediei din ’45, un memorial și un muzeu amplu. Muzeul este cel mai vizitat loc din Hiroshima și un loc extrem de interesant. Acesta prezintă aspecte ale vieții din Hiroshima dinainte, din timpul și după explozia atomică.

Se prezintă imagini, filme și mărturii ale supraviețuitorilor. Este extrem de informativ dar și foarte trist. La primul etaj se află diverse obiecte culese din zona distrusă inclusiv obiecte casnice sau hăinuțe și jucării ale copiilor. Istoria este prezentată dintr-o perspectivă neutră, fără să critice decizia armatei americane de a distruge orașul sau fără să evoce prea mult situația politică din Japonia pe perioada războiului.

Pe 6 august 1945 armata americană a folosit pentru prima dată bomba atomică asupra unui oraș. Au fost luate în calcul mai multe variante de ținte, alese după așezare geografică și populație pentru a crea distrugeri cât mai mari, iar decizia finală a fost la Hiroshima. Bomba poreclită “Little Boy” a fost aruncată din avionul Enola Gay la 8:15 dimineața ora locală. Explozia a ucis pe loc 70.000 de oameni și încă pe atât s-au stins în urma rănilor grave la scurt timp după – însemnând aproape jumătate din populația orașului. Mulți supraviețuitori au rămas cu boli grave care unora le-au cauzat mai târziu moartea fiind imposibil de evaluat numărul total de victime.

Trei zile mai târziu, pe 9 august a fost lansată a doua bombă asupra orașului Nagasaki din sud, iar urmările sale au marcat capitularea Japoniei și sfârșitul războiului mondial.

Este foarte interesantă  povestea lui Tsutomu Yamaguchi, devenit simbol național în Japonia. Acesta se afla într-o călătorie de afaceri la Hiroshima în vara lui 1945. După ce a încheiat contractul respectiv era gata să plece acasă pe 6 august. Chiar înainte să se îmbarce a căzut bomba care l-a rănit grav. Aproape surd și orb a reușit să găsească adăpost iar o zi mai târziu a reușit să plece spre casă la Nagasaki. Chiar dacă era rănit grav s-a dus la muncă să îi spună șefului ce s-a întâmplat iar în acea dimineață a căzut a doua bombă nu departe de biroul său. A fost din nou rănit dar a reușit să supraviețuiască. Yamaguchi a trăit până la 93 de ani, în 2010 și și-a dedicat viața luptei pentru abolirea armelor nucleare.

Partea finală a muzeului este dedicată militarizării globale ce a urmat pe perioada războiului rece, altor accidente atomice și încearcă să îi facă pe vizitatori să înțeleagă pericolul armelor nucleare.

Am aflat și că motivul pentru care radiațiile sunt astăzi reduse la Hiroshima este că bomba a fost detonată în aer, la 600 de metri deasupra orașului și nu la sol. Explozia a avut loc în aer pentru a maximiza numărul de victime și distrugerea, nicidecum din intenții bune – efectele nucleare pe termen lung fiind necunoscute pe atunci.

Destul de marcați de ce am văzut la muzeu, am plecat mai departe. Am mai trecut pe la sala memorială, am văzut hipocentrul exploziei unde acum se află un supermarket și apoi am luat un tramvai spre gară. Hiroshima are niște tramvaie de epocă foarte simpatice (deși m-a pus pe gânduri cel cu care am mers: fiind construit înainte de explozie, mă gândeam oare chiar nu mai sunt radiații deloc?).

În vagon, un localnic ne-a atras atenția că tramvaiul respectiv mergea în port și nu la gară și ne-a spus unde să coboram. A fost haios că vatmanul după ce și-a dat seamă că greșisem (cred că i-au spus ceilalți pasageri), a oprit lângă noi, a coborât și ne-a oferit alte bilete ca să nu mai fie nevoie să plătim încă o dată la tramvaiul corect. Japonezii sunt extrem de prietenoși și vor să ajute turiștii, iar la Hiroshima am simțit asta parcă mai mult decât oriunde.

De la gară am luat un alt tren Shinkansen, dar nu am mai mers direct la Osaka ci ne-am oprit la Himeji. Acesta este un orășel turistic dezvoltat în jurul castelului cu același nume, care este una dintre cele mai vizitate atracții din Japonia. Castelul se află la un kilometru de gară și se poate ajunge la el cu autobuzul turistic sau cu cele locale.

Castelul Himeji este cel mai important castel medieval din Japonia, construcția inițială datând din secolul 12. Ansamblul de fortificații este uriaș și aspectul unic, locația fiind folosită în multe filme de epocă despre Japonia și fiind supranumit castelul samurailor. Dacă zonele sale înconjurătoare au fost complet distruse în război, o minune a făcut ca clădirea principală să rămână intactă – o bombă a căzut chiar în camera mare din castel dar nu a explodat.

La fel ca peste tot pe unde am fost și la Himeji am găsit cireșii complet infloriți și multe sute de oameni la picnic la umbra lor. Ne așteptam să fie aglomerație înauntru, dar la casa de bilete nu am găsit cine știe ce coadă (era deja 4 după amiaza). Ne-am plimbat prin curțile și clădirile adiacente dar când am ajuns la intrarea în palat am dat de o coadă de multe sute de oameni (accesul e restricționat la un număr de vizitatori la un moment dat) așa că am făcut cale întoarsă și am renunțat să mai vizităm interiorul. Oricum, sunt sigur că vederile de afară erau mult mai interesante.

După o masă la curtea cu street food din fața castelului am revenit la gară și am luat trenul spre Osaka. A fost o zi chiar plină cu un traseu încărcat, ce numai în Japonia (unde totul este punctual și bine organizat) l-am fi putut face.

 

Am făcut 1 oră și 20 de la Osaka la Hiroshima cu Shinkansen

 

Era 9 dimineața și am vrut să mergem întâi la stația de ferry Miyajima

 

Insula Miyajima în depărtare

 

Feribotul este operat de Japan Rail și inclus gratuit cu JR Pass

 

Poarta tori văzută de pe mare

 

Pe insulă se pot întâlni mai multe căprioare

 

Căprioarele se plimbă libere printre turiști

 

Tori gate

 

La plimbare pe insulă

 

Templul construit pe apă

 

Am asistat la o nuntă la templu

 

Căprioare și pe plajă

 

Zona cu restaurante pentru turiști

 

Am gustat niște preparate tradiționale

 

Spre Hiroshima am luat vaporul direct

 

Eram numai noi pe barcă

 

Vaporul este foarte jos pentru a putea trece pe sub poduri

 

Pe râul Yawata

 

Copilașii ne salutau de la mal

 

Întâlnire cu alt vapor pe drum

 

Domul atomic – clădirea rămasă în picioare în 1945

 

Am debarcat aproape de dom

 

Nu multă lume se gândește la imaginile astea când vine vorba de Hiroshima

 

Cireși înfloriți și sute de oameni la picnic pe iarbă

 

 

Parcul memorial din Hiroshima

 

Muzeul păcii – un loc de neratat

 

Macheta 3D care prezintă orașul înainte și după bombă

 

Imagine cu Hiroshima după explozie

 

Paralelă între ambele orașe- Hiroshima și Nagasaki

 

Muzeul prezintă multe obiecte rămase de atunci

 

Vizavi este sala memorială

 

Memorialul victimelor

 

Epicentrul unde a căzut bomba. Acum este un magazin 7-Eleven

 

O ultimă vedere cu domul

 

Tramvaiele din Hiroshima

 

Înapoi la gară

 

Am luat din nou Shinkansen

 

Gara Himeji

 

Castelul Himeji, cel mai frumos al Japoniei

 

Curtea din fața castelului

 

 

Un alt loc unde am prins Sakura

 

În castel am găsit o mare aglomerație de turiști

 

Nu am mai intrat că am fi așteptat prea mult, doar ne-am plimbat prin curțile interioare

 

O ultimă vedere cu Himeji

 

Valuri de turiști tot veneau la castel

 

Standurile cu street food

 

Autobuzul spre gară

Leave a Reply