Festivalul trandafirilor din Kazanlak

 

 

Valea trandafirilor este o regiune din centrul Bulgariei situată în jurul orașului Kazanlak renumită pentru specia rară de trandafir care crește aici folosită la mai multe produse tradiționale inclusiv la uleiul “attar of roses” exportat de bulgari pentru a fi folosit ca esență la fabricarea celor mai renumite parfumuri ale lumii. Trandafirii înfloresc de obicei în a doua parte a lunii mai și sunt culeși până la începutul lui iunie când are loc o mare sărbătoare. Festivalul trandafirilor din Kazanlak se ține anual în prima duminică a lunii iunie având o tradiție de peste o sută de ani căpătând recent un renume important internațional fiind una din principalele atracții turistice din Bulgaria.

Anul acesta am avut aflat mai multe de festival și cu ocazia asta am făcut un drum până în țara vecină pentru a petrece un weekend la Kazanlak. Nu am găsit cazare în oraș toate hotelurile fiind rezervate mult din timp cu ocazia festivalului, dar am găsit o vilă la Shipka la 15 kilometri distanță cu un preț foarte mic – 65 de euro pe noapte pentru toată vila cu 3 dormitoare pentru 6 persoane. De la București până la Kazanlak sunt 280 de kilometri drum via Ruse și Veliko Târnovo. Cu ocazia asta nu puteam să nu facem o oprire la Veliko, un oraș foarte drag mie aflat la mai puțin de 3 ore de casă. Am revăzut cetatea Tsarevets, am mers la plimbare prin orașul vechi și normal am servit masa la restaurantul nostru preferat, Shtatslivetsa. Nu o să spun mai multe de Veliko, pentru că am povestit altă dată și puteți citi într-un articol mai vechi.

De la Veliko la Kazanlak se poate ajunge pe două drumuri diferite – unul prin Gabrovo, drum mai scurt și mult mai plin de serpentine și unul cu 25 de kilometri mai lung dar ceva mai rapid. La dus am decis să luăm prima variantă. De la Gabrovo încep serpentinele pe care am urcat până la vârf la pasul Shipka. Aici la peste 1200 de metri se află un important monument construit în cinstea armatei bulgare, locul fiind un echivalent al mausoleului Mărășești de la noi. Tot de aici se ramifică un drum la stânga spre Buzludja. Pe muntele Buzludja a fost construit în anii 80 unul din cele mai ciudate monumente comuniste. Asemănătoare unui ozn clădirea era folosită pentru întruniri discrete ale partidului fiind decorată în interior cu mozaice dedicate liderilor comuniști și însemnelor partidului. Construcția a fost abandonată după schimbarea regimului și este în prezent oficial închisă și lăsată în paragină. Chiar și așa aici vin multi vizitatori curioși să vadă ciudatul monument, asumându-și totuși un risc intrând ilegal în clădirea destul de șubredă. Pentru că se lăsa seara și mai aveam de mers până la cazare și pentru că cei 12 kilometri până la Buzludja erau în stare destul de proastă nu am mai ajuns acolo, poate altădată.

Dincolo de munți se deschide o câmpie largă, iar prima localitate este chiar Shipka unde rezervasem cazarea. După ce am confirmat cu gazda noastră că avem tot ce ne trebuie, am făcut cumparaturi și am petrecut seara la pensiune la grătar. Seara la Kazanlak era un spectacol încheiat cu un foc de artificii pentru deschiderea festivalului însă nu am mai ajuns acolo, urma să ne trezim dimineața devreme pentru a ajunge la ceremonia culesului care începea de la ora 9. Aceasta are loc într-unul din satele vecine, iar satul care are privilegiul de a o găzdui se schimbă de la an la an. Programul festivalului se regăsea pe mai multe site-uri dar satul ales pentru ceremonie a fost mai greu de găsit. Am aflat într-un târziu că era vorba de Enina, numai bine pentru că satul era destul de aproape de casa noastră din Shipka.

Ghidați de mai multe echipaje de politie am ajuns pe la 9 fără ceva la câmpul cu trandafiri din Enina unde mașinile parcate se întindeau de-a lungul drumului pe mai multi kilometri. Am parcat cât de aproape am putut și am mers repede spre locul serbării. Trandafirii înfloresc la jumătatea lunii mai iar o mare parte din câmpurile cultivate erau deja culese, totuși se păstrează o zonă mai restrânsă intactă special pentru ceremonie. La capătul drumului am dat de o adevărată sărbătoare câmpeneasca cu un ansamblu folcloric pregătit de dans, cu doamnele și fetele din sat care își prezentau meșteșugurile, cu jurnaliști și televiziuni și o mulțime de turiști veniți din toate colturile lumii, în special japonezi, chinezi și americani. Toată lumea aștepta să înceapă spectacolul iar cea mai mare aglomerație era la doamnele care împleteau salbe su coronițe din flori de trandafiri.

Bulgaria este cel mai mare producător de ulei de trandafir din lume. Specia din care se poate rafina uleiul se numește Rosa Damascena (adică trandafirul de Damasc) și se presupune că a fost adusă în Bulgaria de un judecător turc stabilit la Kazanlak în secolul 13. Are un parfum unic, dulce și foarte puternic, florile fiind întotdeauna roz. Uleiul se extrage din petale, fiind necesare 1000 de flori pentru a obține un gram de ulei. Pentru producția unui kilogram de ulei pur (attar) sunt necesare peste 5 tone de petale! Uleiul se vinde foarte scump, 10 grame costa 150 de euro, dar clienți există suficienți, fiind un ingredient de baza la fabricarea celor mai scumpe parfumuri.

Tradițional, pentru a nu distruge petalele fragile, florile sunt culese de sute de ani cu mâna de către fete tinere iar această ceremonie ținută în iunie la finalul culesului este și o încoronare a muncii lor. Iată că a început și ceremonia. Fetele poartă coronițe din petale pe cap, port popular și un coș pentru cules. Dansul lor este acompaniat de muzică tradițională dar și de un povestitor de la care aflăm istoria locurilor și a tradiției (asta pentru că vorbește atât în bulgară cât și în engleză). La un moment dat, în dans își fac apariția băieții veniți (normal) să își aleagă perechea. Ei cântăresc coșurile cu petale și o caută pe cea mai harnică. La final este aleasă prințesa ceremoniei (care nu întâmplator este câștigătoarea concursului Miss Trandafir ce avusese loc la Kazanlak cu o zi înainte). Aceasta e ridicată pe brațe de mai multi flăcăi iar din toate direcțiile zboară petale de trandafiri iar fotografii (turiști sau jurnaliști) fac sute de poze. Din când în când un planor trece pe deasupra tuturor aruncând cu flori sau stropind turiștii cu apă de trandafir. La final se intră în câmp, unde începe culesul. Este defapt o sesiune foto unde turiștii pot face poze care mai de care.

La ora prânzului, ne-am îndreptat spre Kazanlak unde are loc parada festivalului. Orășelul de 50.000 de locuitori avea populația probabil dublată în acea zi. Tot centrul era închis mașinilor iar străzile erau aglomerate de puhoaie de turiști care păreau că nu se mai opresc. Pe marginea aleelor pietonale, comercianții vindeau suveniruri turiștilor, evident toate produse din trandafir – parfumuri, săpunuri, dulcețuri, cutii cu rahat, băuturi răcoritoare sau vinuri și tării. Dincolo de piața centrală se află bulevardul principal, locul desfășurării paradei. Defilează parcă tot orașul – școlile cu copii mici, liceele reprezentate de majorete, cluburile sportive, ansambluri tradiționale, reprezentanții satelor din jur sau chiar vizitatori internaționali.

La Kazanlak se mai pot vizita și Muzeul Trandafirului dar și distileria unde se produce vin de trandafiri. După paradă a urmat un spectacol folcloric iar noi ne-am îndreptat spre casă. Am mai făcut o oprire la Shipka unde se află o foarte frumoasă biserică rusească și mai târziu pe drum am mai zăbovit pentru cină din nou la restaurantul din Veliko dar și pentru niște cumparaturi pentru acasă (chiar și cu tva de 9%, tot e mai ieftin la ei).

Festivalul următor se pare că va fi extins de primăria din Kazanlak și va dura mai multe săptămâni din mai până în iunie în 2016 iar obiceiul ar putea fi tot atunci înscris în patrimoniul mondial UNESCO. Este o sărbătoare deosebită, destul de aproape de casă care cu siguranță merită drumul.

 

 Din nou la Veliko Târnovo

DSC07165

 

Cetatea Tsarevets

DSC07170

 

Din nou în vizită la cetate

DSC07226

 

Am urcat și până la biserică în vârf

DSC07196

 

Interiorul bisericii a fost renovat și redecorat…

DSC07214

 

Într-un stil foarte neobișnuit

DSC07213

 

Vederea spre oraș

DSC07169

 

Vechiul castel

DSC07210

 

Nu puteam să nu ne oprim la restaurantul preferat – Shtatslivetsa

DSC07246

 

Yum!

DSC07244

 

Monumentul Shipka, la 1150 m

DSC07251

 

De unde se vede o priveliște superbă

DSC07260

 

Trecătoarea Shipka e un fel de Mărășești al lor, amintind de victorii în război

DSC07270

 

Buzludja, una din cele mai ciudate construcții comuniste

DSC07254

 

Biserica din Shipka

DSC07555

 

Din interior

DSC07564

 

O clădire chiar deosebită

DSC07570

 

Seara la pensiune la Shipka

DSC07289

 

Ne-am trezit dis de dimineață să mergem la culegerea trandafirilor în satul Enina

DSC07294

 

Pregătiri de ceremonie

DSC07310

 

Mulți turiști străini

DSC07309

 

Prepararea uleiului

DSC07316

 

Petale de trandafiri pentru toți

DSC07321

 

Doamnele din sat prezintă tradițiile locale

DSC07410

DSC07415

 

Vizitatorii se înghesuie să cumpere salbe din petale

DSC07419

 

Începe dansul

DSC07327

DSC07344

DSC07353

DSC07364

DSC07368

 

S-a ales Miss Trandafir 2015

DSC07375

DSC07376

 

Dintr-un planor se aruncă cu petale și apă de trandafir

DSC07387

DSC07388

 

La final se intră în câmp pentru ceremonia culesului

DSC07396

 

Mai exact sesiune foto pentru turiști

DSC07400

DSC07434

 

Rosa Damascena

DSC07443

 

Flori de câmp

DSC07475

 

La prânz e mare sărbătoare în Kazanlak

DSC07483

 

Zeci de mii de oameni au venit să vadă parada

DSC07488

 

Participa satele din jur cu porturi populare

DSC07544

DSC07552

 

Școlile și cluburile sportive

DSC07500

DSC07516

 

și chiar reprezentanți străini, aici grupul românesc

DSC07521

 

 

 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.