Bangkok nu a fost înființat decât abia în secolul 18. Până atunci capitala imperiului Siam a fost Ayutthaya, situată la o sută de kilometri nord. După o lungă zi de vizitat temple, ne-am hotărât să plecăm din oraș într-o mică excursie până în vechea capitală. Excursiile se pot cumpăra din Bangkok fie de la hotel, unde în general prețul este umflat proporțional cu numărul de stele al hotelului, fie online unde sunt ceva mai ieftine, fie de la sutele de agenții aflate în special în zona Khao San unde prețurile sunt chiar mici. De oriunde ați cumpăra, cu excepția cazului în care luați un tur privat, veți avea parte de exact același pachet, așa că cel mai bine e să faceți o plimbare până la o agenție. Așa am făcut și noi când rezervat o excursie de jumătate de zi, cu transport, mese și intrări incluse cu 400 de baht de persoană (adică 40 de lei!).
Dimineața devreme (cam așa pleacă majoritatea tururilor) am fost preluați de la hotel și am pornit la drum cu un microbuz. Am nimerit o zi cu adevărat fierbinte, pe la 10 dimineața erau deja cam 35 de grade, dar AC-ul din mașină făcea față. După o oră de mers pe lângă mici sate împrăștiate printre câmpuri de orez am ajuns la destinația noastră. Ayutthaya de azi este un orășel de vreo 50.000 de locuitori construit în jurul ruinelor marii capitale care trăiește exclusiv din turism. Ca un aspect foarte interesant, după Bangkok care are peste opt milioane de locuitori, următoarele câteva orașe ale țării abia au 200.000, ba mai mult următoarele 3-4 sunt suburbii ale capitalei. Thailanda este o țară evident predominant rurală unde partea urbană este aproape integral concentrată în capitală. Așadar Ayutthaya poate fi considerat un oraș important chiar și ca populație.
Ajunși aici am început o lecție de istorie cu ghidul nostru, care din păcate se făcea foarte greu înțeles în engleză. El încerca totuși din răsputeri. Cu mare chin am reușit să deslușim câteva informații. Am aflat că Ayutthaya a fost construită în secolul 14 devenind a doua capitală a Siam după decăderea primei – Sukhotai. Orașul a cunoscut o mare perioadă de glorie, ajungând chiar să fie cel mai mare oraș al lumii în secolul 17 având peste un milion de locuitori. Siam-ul a fost constant în conflict cu Burma de-a lungul istoriei, iar unul din aceste războaie, în 1767, a sfârșit tragic prin distrugerea totală a capitalei de către burmezi. Atunci capitala a fost mutată într-o zonă mai sigură unde se află și astăzi.
Ayutthaya se află la confluența a trei râuri, din care unul este același Chao Praya. Aceste râuri formează o insulă unde a fost construit vechiul oraș și unde astăzi se află o mulțime de temple și palate, în mare majoritate aflate în ruină.
Am vizitat o mulțime de temple aici, Wat Chaittaram, Wat Phra Mathat și multe alte wat-uri. Vreo 5 în total. Nu vreau să par indiferent, dar sincer să fiu după primele două, ținând cont și de căldura sufocantă mi se cam tăiase cheful de cățărat pe temple. Pentru pasionații de istorie însă, este o oprire care nu trebuie ratată; poate chiar pentru oricine, dar n-ar fi rău să cautați o zi cu temperaturi mai suportabile, nu cum am fost noi.
Atmosfera de aici este foarte diferită de cea din templele din Bangkok. Nu este chiar același lucru, iar diferența aș compara-o cu diferența dintre a vizita o mănăstire izolată și a vizita o catedrală în oraș. Adică templele din Ayutthaya un aer mult mai puțin turistic sau modern și inspiră o liniște asemănătoare mănăstirilor noastre. Poate nu e cea mai inspirată comparație, dar cam asta a fost senzația mea. În rest, pe lângă miile de temple și stupe care pot fi văzute și pe care te poți cățăra, principalele atracții sunt giganticul Buddha culcat, capul lui Buddha din copac (simbolul orașului) și frumoasele decorațiuni de la Wat Phra Mathat. Nu o să povestesc mai multe de aici și voi lăsa pozele de mai jos să vorbească de la sine.
La final, după toate wat-urile, am luat prânzul urmat de momentul mult așteptat de mine al zilei – plimbarea cu elefanții. La Ayutthaya se află o crescătorie de elefanți făcută special pentru turiști. După vizitele la templu aici se pot face plimbări mai scurte sau mai lungi prin oraș de pe spatele elefanților. Folosirea animalelor în asemenea scopuri nu e ceva care tocmai mă încântă, dar sunt și părți bune aici. Elefanții de aici au fost în general abandonați de stăpâni fiind prea bătrâni să mai care greutăți. Crescătoria de aici salvează elefanții aflați la pensie și îi îngrijește mai departe evident cu scopul de a face bani pe seama turiștilor. Este totuși un lucru bun considerând alternativa.
Așadar am plecat la plimbare calare pe elefanți. Nu este o senzație foarte comodă, trebuie să te ții bine pentru că la fiecare pas e posibil să cazi mișcarea fiind foarte amplă. Pentru o plimbare scurta e totuși distractiv. La final, pentru o mică sumă, elefanții fac poze „artistice” cu turiștii. Foarte interesant e că sunt dresați să ia bani. Dacă întinzi o bancnotă, elefantul o ia imediat cu trompa, o dă stăpânului și apoi zâmbește pentru poză 🙂
Cam atât despre vechea capitală. După masă am revenit la Bangkok. În partea trecuta v-am povestit mai mult despre Rattankonsin, zona regală a orașului. Bangkok, însă înseamnă mult mai mult de atât.
Centrul turistic al orașului este strada Khao San și străduțele adiacente. Aici este locul unde găsești absolut orice. Sute de hoteluri, restaurante, baruri, terase, saloane de masaj, tarabe cu street food sau magazine. Aici se vinde orice – de la scorpioni pe băț la greieri prăjiți, de la șalvari colorați la broaște de lemn cântătoare, de la pașapoarte false și diplome la Harvard la tricouri „Same-Same” la … Poți găsi toate categoriile de oameni pe Khao San – tineri puși pe petrecut, bătrâni relaxați în concediu, familii cu copii, backpackeri rămași fără bani, amatori de suveniruri și cumpărături, bărbați străini în căutare de fete localnice(sau de băieți), thailandezi care mai de care mai aranjați sau chiar vedete locale. Primul lucru care trebuie făcut în Bangkok e să te așezi la o terasă pe Khao San pentru a privi trecătorii, este o experiență în sine. Khao San e un loc nebun, pe care am ajuns însă să-l îndrăgesc mult.
Mai exista și un alt Bangkok, al bogaților. Într-una din zile am făcut o plimbare mai lungă pe Chao Praya până în sudul orașului. Aici nu se mai vad casele dărăpănate ci numai turnuri moderne. Am dat mai întâi chiar de hotelul pe acoperișul căruia se află renumitul Sky Bar. S-ar putea să știți locul din scena din Hangover – Part 2, unde sunt ei arestați și apare elicopterul politiei. Aici un cocktail costă cam 20 de euro dar e posibil să urcați doar ca să admirați peisajul dacă vă interesează.
Prin apropiere trece și metroul, de care nu beneficiază orașul vechi. Este, ca să fiu mai precis, un tren suspendat care zboară peste traficul aglomerat. Pentru standarde thailandeze este destul de scump, un bilet fiind 30-50 de baht. Călătorii erau în general turiști sau localnici din clasa medie. Am luat trenul care ne-a lăsat la stația Siam. Aici este centrul comercial principal din Bangkok, unde ai toate șansele să crezi că ai ajuns în altă lume. Mall-ul Siam Paragon debordează de lux și are prețuri pe măsură, iar zona pare să nu aibă mai nimic în comun cu restul orașului.
A treia zi la Bangkok am făcut o excursie memorabilă spre Kanchanaburi, dar despre asta o să vă povestesc în alt episod.
În ultima zi, am mai vizitat și Mount Temple – un templu mai nou, cocoțat pe o colina de unde puteți vedea o priveliște excelentă a orașului. Obiceiul de aici este să bați toate clopotele de pe scări până ajungi în vârf – chiar sunt multe, dar am făcut-o și noi.
Tot în ultima zi se anunțau mari proteste prin oraș. Inițial ne-am temut de proteste violente, dar de fapt era o atmosferă foarte prietenoasă în care oamenii mărșăluiau liniștiți cântând și fluturând steaguri ale țării. Nu numai că nu ne-am ferit de protest dar chiar ne-am alăturat la defilare. 🙂
Asta era prin ianuarie. Protestele erau îndreptate împotriva partidului la putere și primului ministru, o doamnă foarte puțin populara în rândul orășenilor. Între timp lucrurile s-au mai agravat, guvernul a fost dat jos, s-a instituit și legea marțială la un moment dat, armata a preluat controlul și lucrurile încă nu s-au liniștit complet. Cu toate astea, cred că puteți vizita liniștiți Thailanda, doar verificați atent situația înainte să planificați o călătorie.
La drum printre orezarii
La Ayutthaya
Un Buddha culcat mai mic
Un vechi templu acoperit
Atmosfera era mult mai ceremonială decât la Bangkok
Flori colorate lângă ruine
Wat Chai Mongkhon
Priveliștea din vârf
Statuile sunt îmbrăcate zilnic de credincioși
La palatul central
Buddha din copac, simbolul orașului
Mai multe ruine și multă căldură
Buddha culcat cel mare
Wat Chaittaram (sper că nu încurc)
Am luat o pălărie să mai suport căldura
Wat Sri Sanphet
Alte wat-uri
și un wat mai modern
Gata cu templele, mergem la elefanți
La plimbare pe elefant
O poză veselă (evident după ce am dat bani elefantului)
Khao San Road
Unde se vinde orice… chiar și documente și diplome fake
Street food… aici pad-thai
Cartierul modern
La metrou
Mall-ul Siam Paragon
Celebrul Sky Bar
Orașul modern
Printre mall-uri
Felul meu preferat, Caju Chicken
La Temple Mount
Pe scări trebuie bătute toate clopotele
Deasupra templului
Priveliștea orașului
Cu barca pe canale
Perdelele de pe margini sunt ca să nu fie pasagerii stropiți cu apa… care nu e tocmai curată
… pentru că toate casele sărace de pe mal au scurgere directă
Zi de proteste
Ne-am alăturat și noi… Libertate! 🙂