Un weekend la Atena

DSC04784

City break-ul este un concept care a început să fie folosit destul de recent pe la noi și reprezintă o călătorie de câteva zile cu avionul, de obicei de weekend într-un oraș. Pentru români, cele mai multe destinații pentru un city break sunt orașe apropiate din Europa, nu mai departe de 3-4 de ore de zbor, fiind preferate cele mai mari și vizitate metropole europene: Paris, Londra, Roma, Istanbul, Madrid, Barcelona, Milano, Viena, Amsterdam sau Atena, iar cele mai multe călătorii de gen sunt făcute vara.

Eu tocmai m-am întors de curând de la Atena în luna noiembrie. Înainte să va povestesc mai multe de Atena, să încep cu părerile mele despre city breaks și câteva sfaturi:

Nu mergeți în sezonul de varf!

De exemplu, am fost o data în august la Paris și am stat la cozi de 2 ore la Notre Dame, am încercat stand pe vârfuri printre mii de oameni la Luvru să văd Mona Lisa sau am fost făcut “sandwich” de valurile de turiști din metroul parizian. Am revenit toamna și am avut total altă experiență, mult mai bună. Altă dată, la Roma în iulie n-am reușit să vad mare lucru pentru că efectiv ne sufocam de căldură. Roma primăvara a fost în schimb superbă, ca să nu zic că am plătit de 3 ori mai puțin pe cazare în aceeași zonă.

Sezonul de vârf pentru multe orașe poate înseamna lunile de vara. Pentru altele, poate fi în preajma sărbătorilor de Crăciun sau de Paște sau în preajma vacantelor școlare. Sfatul meu este că nu se merită! Aglomerația e prea mare, prețurile sunt foarte ridicate și nu o să puteți să vă bucurați cu adevărat de ce e de văzut în marile orașe europene.

Stați în centru, găsiți cel mai bun mod de deplasare și încercați locurile “non-turistice”

Cel mai important lucru în decizia de a alege un hotel trebuie sa fie locația. E bine să aibă o recepție cu informații utile, neapărat o cameră curată, un mic dejun bun și internet. Pentru o noapte sau doua și foarte puțin timp petrecut în cameră, nu o să aveți nevoie cu adevărat de altceva. E bine să fie un hotel central aproape de mijloacele de transport. Prin foarte multe orașe gara este în centrul orașului. Metroul sau autocarul de la aeroport vă lasă aici de obicei și de cele mai multe ori în zona gării se află toate legăturile de transport.

Încercați să știți de la început care e cel mai eficient mod de deplasare în oraș ca să vedeți locurile care doriți. Dacă e cu metroul sau autobuzul, cumpărați de la început un abonament. Dacă e cu taxiul, încercați sa aflați care sunt de încredere și care e un tarif corect. Dacă e pe jos, luați o harta și niște încălțări comode și plecați la drum! 🙂

Locurile turistice nu o să ofere de obicei esența locului. Merita să mergeți la un restaurant, pub, club sau terasa unde merg localnicii (nu la cele turistice) ca sa vedeți atmosfera locala, să mâncați ceva autentic sau să vă faceți prieteni. Ziua puteți merge în parc, la supermarket sau într-un Mall. Nu o să înțelegeți nimic din viata din Londra, dacă mergeți doar la Westminster, British Museum și Tower of London.

Cel mai important, nu căutați o destinație anume, lăsați destinația să vă găsească pe voi

Ce vreau să spun cu asta e ca e cel mai bine să așteptați să fie un moment potrivit pentru a merge undeva. Așa am făcut și eu cu hotărârea de a merge la Atena. Nu am mai fost acolo și era unul din orașele unde îmi doream sa ajung. Acum o luna a fost o oferta la Tarom, 99 de euro pentru mai multe destinații. M-am uitat pe câteva din destinații, am verificat datele disponibile, m-am interesat și cum e vremea în noiembrie și am ales Atena, pentru că părea cel mai cald iar orele de zbor îmi conveneau cel mai mult.

Am ales și hotelul – am găsit un preț bun la hotel Arethusa, 40 de euro/noapte cu mic dejun inclus și wifi. Hotelul e în Piața Sintagma (centrul orașului) la 100 de metri de metrou și autobuzul de la aeroport și la 15 minute pe jos de Acropole, altfel spus într-o locație ideală.

La plecarea din Otopeni, am avut ceva peripeții. La București era o ceață densă și avionul care urma sa plece cu noi a aterizat la Băneasa în loc de Otopeni având vizibilitate mai bună. Astfel, pentru prima data la boarding, m-am îmbarcat în autocar. A durat cam o ora întârzierea și lumea era destul de stresată. Pentru mine care nu mă grăbeam, a fost o experiență destul de amuzantă, cu pasageri care s-au dat jos din autocare și au început sa fumeze pe pista, agenții de securitate care nu știau ce să le mai zică să se oprească și să urce înapoi, și angajații aeroportului unii mai panicați decât alții. Am plecat cu 6 autocare (pentru 3 zboruri) cu escortă de poliție și cel mai important conduși de “follow me car”. Pentru câțiva pasageri nu s-au găsit locuri și au stat în picioare. Se aud și câteva glume: “Ne-or pune în picioare și în avion?”. Am ajuns la Băneasa, un aeroport de pe care speram să nu mai zbor vreodată, dar n-am scăpat. Cel puțin autocarul ne-a lăsat direct lângă avion și n-am mai trecut prin el.

Seara târziu am ajuns la aeroportul Venizelos. E la vreo 25 de km de oraș. Am luat autobuzul din aeroport până în centru (X95 – autobuzul expres costă 5 euro și merge direct la Syntagma) de unde am mai mers doi pași până la hotel. Atenție, mai ales de când cu problemele economice în Grecia, amenzile sunt uriașe. În orice mijloc de transport aveți grijă să validați biletul și să nu călătoriți după ce expiră (un bilet normal e valabil 90 de minute). Amenzile sunt mari iar controlorii din ce am înțeles pot deveni agresivi dacă refuzați să le plătiți.

Dimineața următoare, vremea era superbă. Niciun nor pe cer și puțin peste 20 de grade. Prima zi am mers la Acropole și zona alăturată. Din piața Syntagma până la intrare sunt cam 15 minute de mers pe jos, iar de acolo urcarea până în vârf durează încă pe atât. Am văzut imagini cu Acropole plin de mii de turiști și cozi la intrări. Acum, în noiembrie, nu cred ca erau mai mult de 50 de vizitatori iar de coada la intrare, nici nu se punea problema. Biletul de intrare costa 12 euro include accesul în 6 locuri: Acropole – partea de sud și nord, agora antică, agora romană, templul lui Zeus și biblioteca lui Hadrian.

Acropolis se numește dealul din centrul Atenei pe care se aflau cele mai impunătoare monumente din oraș – azi mai exista Partenon și Erechteion temple ce au fost construite în onoarea zeiței Atena și zeului Poseidon. Monumentele datează din secolul 5 î.e.n. iar acro-polis înseamna orașul din vârf (de sus). Partenon-ul este în reconstrucție acum și se fac mai multe lucrări pentru solidificarea structurii. Interesant de știut e că Partenon-ul a supraviețuit intact aproape doua milenii. A suferit daune majore fiind bombardat de venețieni în secolul 16. A fost și transformat în biserica de creștini iar apoi în moschee de otomani. O altă mare pierdere a avut loc în secolul 19, când lordul britanic Elgin a furat (spun grecii) basoreliefurile și statuile ce împodobeau templul și le-a dus în Anglia pe motiv că nu sunt în siguranță la Atena. El le-a vândut apoi British Museum unde sunt expuse și acum sub numele de Elgin Marbles (revendicarea greacă de a le primi înapoi nu a fost rezolvată până în prezent). La New Acropolis Museum, un muzeu modern deschis de curând sunt expuse statuile ramase. Muzeul ca și structura arhitectonică merită văzut și vizitat, fiind unul din cele mai moderne din lume. Aici se poate viziona și un film interesant despre istoria Partenon-ului.

De la Acropolis, am mers spre Agora. Aici, pe lângă ruine se afla “Stoa of Attalos” unul din vechile temple care a fost reconstruit și transformat în muzeu. Tot aici se află și templul lui Hefaistos care impresionează prin cât de bine este prezervat – e foarte greu de conceput că are 2500 de ani și este aproape intact.

Centrul Atenei este reprezentat mai ales de doua zone, Plaka și Monastiraki unde se găsesc majoritatea restaurantelor și magazinelor de suveniruri. E o zonă excelentă de ieșit seara, iar cel puțin pentru mine, care ador mâncarea grecească, restaurantele sunt excelente și destul de ieftine. Atmosfera e una foarte plăcută seara, muzica sirtaki răsună de la fiecare terasă și aromele de suvlaki, gyros, mousaka, kebab, pește sau fructe de mare te invită să intri.

Ziua următoare am mers mai întâi către dealul Lycabettus, cel mai înalt vârf din oraș. Nu înainte de o oprire la palatul prezidențial din Syntagma unde am asistat la schimbarea gărzii. La Syntagma era foarte multă politie care nu ezita să te ia la întrebări dacă pari suspect, asta datorita deselor proteste și grevelor care au loc aici. La Lycabettus se ajunge cu un funicular. L-am încercat, dar nu recomand experiența, pentru că nu face decât ultimii 200 de metrii, iar cea mai mare parte din urcare tot trebuie făcută oricum pe jos. Drumul șerpuit care urca în vârf nu e foarte dificil iar peisajele merita văzute. În vârf se află câteva terase și o mănăstire. Priveliștea de pe Lycabettus este probabil cea mai frumoasă din Atena.

După o coborâre mai ușoară am mers spre Pireu. Pireu este considerat ca un alt oraș și istoric a fost portul folosit de Atena (care nu avea ieșire la mare) pentru comerț. Acum orașele au crescut așa mult încât sunt unite, iar la Pireu se poate ajunge cu metroul (distanța e cam 15 de kilometrii). Atena are 3 linii de metrou, dar ele sunt extrem de lungi. Atât Pireu cât și aeroportul, ambele aflate foarte departe sunt legate prin metrou de oraș.

Ce merită văzut la Pireu sunt porturile. Aici e și locul de unde se pleacă în călătorii către insule. Portul naval este plin de vapoare uriașe de croazieră și feriboturi. Portul de iahturi (Zeas Marina) plin de ambarcațiuni luxoase nu pare să arate că aici au existat sau există probleme economice. Celalalt port de iahturi mai mic este portul turistic, plin de restaurante și terase loc unde am încheiat și ziua la cină pe malul mării.

Cam astea ar fi două zile pline la Atena. Trebuie să recunosc că am avut noroc cu vremea, dar sunt convins că mi-ar fi plăcut mult mai puțin orașul în canicula verii și în aglomerația de turiști. Atena e una din cele mai bune destinații unde se poate merge la sfârșit de noiembrie când la noi deja dă să ningă, fiind șanse bune să găsiți o vreme mult mai plăcută.

Îmbarcare în autocare pe Otopeni

DSC04719

Plaka, la capătul fiecărei străzi se vede Acropolis

DSC04744

La New Acoropole Museum

DSC05075

Urcarea către temple

DSC04760

Teatrul lui Dionisos

DSC04768

Partenon-ul – în renovare

DSC04788

Deloc aglomerat pe Acropole

DSC04811

Priveliștea către dealul Lycabettus

DSC04812

Erechteion

DSC04823

Se vede și marea de aici

DSC04843

Dealul Aeropagus

DSC04862

De aici se vede cel mai bine Acropole

DSC04859

Agora

DSC04877

Templul lui Hefaistos – incredibil de bine păstrat

DSC04885

Zona Monastiraki

DSC04900

Piața Syntagma

DSC04918

Gărzile de pază

DSC04936

Funicularul către Lycabettus

DSC04952

Mănăstirea Lycabettus

DSC04961

Priveliștea din vârf

DSC04973

Capătul metroului la Pireu

DSC04982

Portul Pireu

DSC05013

Portul turistic plin de restaurante

DSC05030

Fried squid și tzatiki 🙂

DSC05033

Pe plajă

DSC05046

Acropole noaptea

DSC05057

3 thoughts on “Un weekend la Atena”

  1. Frumoasa descrierea si informatii foarte utile pentru cei ce vor sa viziteze Atena. Si eu voi merge tot in noiembrie si sper sa am acelasi noroc de vreme buna.

Leave a Reply