Insulele Hawaii au fost cea mai îndepărtată destinație unde am ajuns în ultimii ani. Arhipelagul se află în mijlocul Oceanului Pacific, la 12 meridiane distanță de România, sau altfel spus la capătul opus al planetei în emisfera nordică. Este un loc unde se ajunge foarte greu, nu numai datorită distanței mari ci și din cauza costurilor cu zborurile și cazarea. Chiar și pentru americani, Hawaii este un loc foarte scump și îndepărtat.

Când am zărit pe un site de specialitate anul trecut o ofertă de zbor dus-întors către Hawaii, cu plecare din Frankfurt și bagaje incluse la puțin peste 500 de euro, nu am stat prea mult pe gânduri până să le cumpăr. Tariful normal pe un asemenea zbor este de obicei de 3-4 ori mai mare. Zborul era cu Condor din Germania spre Seattle și mai departe cu Alaskan Air spre Honolulu. Am putut lega în același bilet și conexiunea București – Frankfurt cu Tarom, la un preț total incredibil de mic. Mai mult, am putut selecta zborul la dus spre Honolulu (insula Oahu), iar la retur din Kahului (insula Maui) cu o escală lungă la Seattle. Astfel, puteam vedea mai multe din faimoasele insule din Hawaii dar și orașul Seattle înainte de întoarcerea spre casă.

Hawaii este al cincizecilea stat al SUA , ultimul adăugat federației în anul 1959. Arhipelagul are o populație de 1,5 milioane de locuitori și o suprafață de doar 17.000 de kilometri pătrați. Insulele formează cel mai izolat stat Americii, fiind separate de peste 3000 de kilometri de ocean de coasta de vest a Californiei. Hawaii este compus din 137 de insule vulcanice, mai mici sau mai mari, dar 4 dintre ele sunt cu adevărat importante: Oahu (insula cea mai dens locuită unde se află capitala Honolulu), Maui (insula cu plaje frumoase și resorturi de lux), Kauai (insula cea mai sălbatică cu peisaje uluitoare) și Hawaii (numită și Big Island pentru a evita confuziile, unde sunt cei mai activi vulcani).

Am petrecut doar o săptămână în Hawaii, din lipsă de mai mult timp, dar dacă tot ajungeam (cine știe dacă voi mai avea altă dată ocazia), am zis că ar fi păcat să nu ajung pe toate aceste 4 insule. Am planificat astfel: 4 zile pe insula Oahu, 2 pe Big Island și una pe Maui, iar în Kauai puteam face o excursie din Oahu cu întoarcere în aceeași zi. Nu a fost ușor să găsesc cazări la prețuri și condiții decente. Big Island și Oahu au o ofertă ceva mai variată la hoteluri (adică există și alte variante în afară de resorturile de lux unde o noapte de cazare costă multe sute de dolari) și de aceea am ales să petrec cel mai mult timp acolo.

Planul era făcut și eram gata de o călătorie unică: Hawaii la început de an 2024.

Harta insulelor Hawaii

 

Am plecat din București într-o dimineață de ianuarie pe o furtună de zăpadă. La Otopeni, zborurile întârziau cu orele dar din fericire n-a fost cazul și pentru Tarom-ul de Frankfurt. Degivrarea s-a făcut repede, pista s-a curățat în fața avionului cu mai multe camioane de deszăpezire, și cu noroc am plecat aproape la timp.

 

La Frankfurt a urmat o escală scurtă și zborul de peste 10 ore spre Seattle.

 

A fost ciudat pentru că am plecat din Europa la prânz pe lumină, am zburat pe întuneric în noaptea nordică, dar la aterizarea la Seattle am revenit la lumină mergând spre vest împreună cu soarele. Altfel, zborul a fost lin și am dormit profund cea mai mare parte din drum.

 

Ultimul hop a fost și cel mai obositor. Am zburat de la Seattle la Honolulu cu Alaskan Air. Compania americană a avut recent probleme cu flota sa de Boeing Max (după ce o ușă de evacuare s-a desprins în mijlocul unui zbor), iar alte avioane au trebuit să fie aduse în loc. Pentru că avionul nou nu avea autonomie suficientă a mai trebuit să facem o escală de alimentare la San Jose, iar drumul a durat vreo 7 ore, în loc de 5.

Am aterizat la San Jose chiar peste stadionul unde echipa 49ers tocmai se calificase în semifinalele NFL (nu urmăresc fotbal american, dar era mare vâlvă cu meciul în tot avionul).

 

Într-un final am ajuns la Honolulu la hotel. Chiar dacă am călătorit în total vreo 30 de ore, am sosit în aceeași zi, câștigând cele 12 ore de fus orar. Hotelul era aproape de aeroport și am ajuns rapid cu un shuttle trimis de ei. Primul lucru care m-a frapat a fost vremea. Temperatura în Hawaii este absolut perfectă! Maximele ziua sunt 27-28 de grade iar minima nu coboară sub 20-21 de grade niciodată. Localnicii spun că pe insule n-ai niciodată nevoie de încălzire și nici de aer condiționat. Hawaii nu are vară sau iarnă și nici sezon ploios și uscat. Clima este cam la fel tot timpul anului.

 

Nu am ajuns foarte obosit pentru că dormisem o mare parte din zboruri, astfel că dimineața eram deja gata de a explora insula și oarecum acomodat cu fusul orar pe invers (8 dimineața la Honolulu e 8 seara la București). Astfel că eram deja gata de plimbare la ora micului dejun. Am revenit dimineață la aeroport pentru a închiria mașină rezervată în avans. Trebuie spus că în Hawaii, ca de altfel oriunde în S.U.A., o mașină este indispensabilă. Transportul în comun este aproape inexistent iar taxiurile pentru o cursă medie costă de multe ori  mai mult decât o mașină închiriată pentru o zi întreagă. Spre exemplu, la Honolulu am plătit cam 50 de dolari pentru o mașină pe zi cu asigurare completă. Au fost și foarte drăguți și au oferit un upgrade gratis la o mașină sport – o Mazda MX5 decapotabilă.

 

Insula Oahu are cele mai multe atracții din tot statul Hawaii, iar multe dintre ele sunt la distanțe apreciabile. Drumurile sunt bune, în sud în special sunt mai multe autostrăzi, iar asta o face o insulă ideal de explorat cu mașina. Aceasta este și insula cea mai dens locuită și dezvoltată; la Honolulu și în împrejurimi trăiesc aproape un milion de oameni, adică mai mult de 2 treimi din populația totală a statului.

Principalele atracții din Oahu sunt în sud și pe coasta de est. În sud este orașul Honolulu – cu faimoasa plajă Waikiki și zecile de mall-uri sau magazine, memorialul Pearl Harbor adăpostit de baza militară din centrul insulei care este în continuare activă și Diamond Head, craterul vulcanic de la est de capitală. La est sunt cele mai frumoase peisaje naturale de pe insulă și un drum scenic absolut splendid de condus, de-a lungul căruia se află golful Hanauma, farul din Makapu’u, peisajele splendide din Kualoa sau parcul tematic Polynesian Cultural Center. Prima zi pe Oahu am petrecut-o în sud, vizitând Honolulu și împrejurimile iar a doua a fost un drum splendid pe coasta de est acoperind cam toate aceste atracții de care ziceam.

 

La drum prin Oahu. Șoselele sunt impecabile cu multe benzi în preajma capitalei Honolulu.

 

Primul loc unde am mers a fost memorialul Pearl Harbor

 

Complexul memorial se află în cadrul bazei militare desfășurate pe golfurile din sudul insulei, iar intrarea este gratuită. Acesta include mai multe muzee dedicate armatei Americane și desigur istoriei bombardamentului care a dus la intrarea S.U.A. în al doilea război mondial. Pe golf se pot vizita epavele vaselor scufundate de japonezi.

 

Am început cu o scurtă prezentare a locului și a regulilor de urmat în cadrul bazei militare.

 

La muzeu: Pearl Harbor devine în anii 40 cea mai mare bază navală a Americii și locul unde staționa întreaga flotă din Pacific.

 

Zeci de mii de soldați americani erau pe atunci staționați pe Oahu. Harta de mai jos arată locația bazelor militare în 1941.

 

Se credea că locul este de neatins datorită distanței mare față de teritoriile dușmane. De asemenea, se considera că apa joasă a golfurilor din Oahu face un atac cu torpile imposibil. Soldații erau cei mai fericiți să fie repartizați în Hawaii, fiind mai degrabă un loc feeric de vacanță decât un bastion în război.

Întreaga America a fost șocată în dimineața zilei de 7 decembrie 1941 când sute de avioane japoneze au atacat Oahu și au reușit un atac surpriză care a dus la distrugerea celei mari părți din flota americană din Pacific și moartea a peste 2400 de soldați. Japonezii au folosit informații furnizate de localnici asiatici folosiți ca spioni și au atacat folosind torpile moderne lansate direct din avioane. US Navy a fost pentru moment anihilată dar acesta a fost momentul de cotitură al războiului care a obligat S.U.A. să intre decisiv în conflictul mondial și poate momentul care a schimbat istoria lumii pentru restul secolului.

 

După turul muzeului ne-am îmbarcat pentru a vizita memorialul USS Arizona.

 

USS Arizona a fost cea mai grea pierdere din atacul Pearl Harbor. Nava a fost aruncată în aer de torpilele japoneze și scufundată împreună cu cei peste 1000 de marinari aflați la bord. A fost distrusă ireparabil și rămas pe fundul apei din golf. Deasupra ei s-a construit un monument memorial.

 

La memorialul USS Arizona deasupra epavei navei.

 

Trupurile marinarilor scufundați nu au fost niciodată scoase din epavă. A rămas un obicei sacru ca toți supraviețuitorii de pe vas să fie îngropați în interiorul epavei cu ajutorul scafandrilor.

 

Înapoi pe vapor, părăsind memorialul

 

Mai departe am mers în centrul din Honolulu. Acolo se află zeci de mall-uri și magazine de tot felul în jurul turnurilor unde sunt cazați cei mai mulți turiști.

 

Aloha Mall este unul dintre cele mai mari din oraș. Eram obișnuit din vizitele anterioare în S.U.A. să găsesc tot felul de chilipiruri. În general articolele de lux, hainele de firmă și electronicele sunt mult mai ieftine ca la noi. Parcă diferența de preț a mai scăzut față de ce știam eu (sau poate Hawaii este un loc mai scump al Americii) dar și așa am plecat încărcat de cumpărături pentru acasă.

 

Am făcut și o vizită la Walmart (cel mai mare lanț de hypermarketuri al Americii) de unde am luat provizii pentru restul vacanței dar și tot felul de suveniruri din Hawaii.

 

Mai târziu, am trecut pe la o plantație faimoasă aflată în centrul insulei. Dole Plantation este locul de unde a început una din cele mai mari companii producătoare de fructe din lume.

Plantația de ananas a aparținut industriașului american James Dole care a construit pe Oahu o mare fabrică de procesare. Ananasul era pe atunci un bun disponibil doar pe insulele tropicale, dar conservele Dole l-au făcut un produs consumat în lumea întreagă iar compania a devenit una din cele mai mari ale lumii.

 

La plantație se pod vedea câmpurile de ananas și tot felul de plante tropicale iar cel mai plăcut tur este cel cu trenul de epocă.

 

O înghețată la final de tur, desigur una făcută din ananas

 

Am încheiat prima zi devreme și am revenit la hotel la odihnă. Astfel, dimineața următoare eram chiar fresh și pregătit de o zi plină. Am pornit în zori către Diamond Head, unul din cele mai frumoase locuri naturale din Oahu

 

Parcul național Diamond Head se poate vizita doar cu o rezervare în avans care se face online. Turul parcului este o drumeție de 1-2 ore care include urcarea până pe culmea craterului de unde se vede una din cele mai frumoase panorame din Hawaii.

 

Diamond Head la răsărit

 

Partea cea mai abruptă din drumeție

 

Am ajuns rapid în vârf, în mai puțin de jumătate de oră

 

Locul include și o mulțime de buncăre și tuneluri săpate de armată în vremea războiului.

 

Din vârf, vederile sunt fantastice

 

Honolulu și Waikiki Beach

 

 

Craterul Diamond Head văzut de sus

 

Coasta Pacificului

 

Mai departe am mers la Honolulu și am parcat în apropiere de Waikiki Beach. Fiecare loc de parcare are un aparat (parking meter) unde se poate plăti cu monede sau cu cardul.

 

Pe faleza din Honolulu

 

Waikiki este o plajă urbană cu nisip fin și apă lină (protejată de diguri) aflată la umbra palmierilor. Este fără dubii o plajă frumoasă dar nici pe departe una din cele mai frumoase ale lumii cum se laudă localnicii.

 

Suburbiile din Honolulu cocoțate pe deal. Acestea sunt unele din cele mai scumpe proprietăți din S.U.A. Prețul mediu al unei case în Oahu se apropie de un milion de dolari!

 

Am continuat apoi spre est pe drumul panoramic de pe coastă

 

Un popas la Halona Blowhole, un loc pitoresc la malul mării

 

Este un loc unde valurile oceanului se izbesc de stânci și formează jeturi de apă care țâșnesc prin găuri la zeci de metri înălțime.

 

Nu departe de țărm am zărit un grup de 3 balene. De altfel, am văzut balene în larg aproape la fiecare oprire pe coastele din Oahu.

 

Mi-am amintit și că aveam mașină decapotabilă și am coborât acoperișul

 

🙂

 

Am oprit mai târziu într-un alt loc foarte pitoresc. Makapu Point este un deal unde se poate face o drumeție frumoasă până la farul construit în vârful peninsulei. Intrarea este liberă iar drumeția durează aproximativ o oră.

 

Traseul pietonal din Makapu Point.

 

Farul din Makapu

 

Vederile de sus sunt fantastice!

 

Din nou la drum printre vilele de lux de pe coasta de est

 

Mi-a plăcut la nebunie să conduc pe Oahu

 

Am oprit la Kualoa, la parcul natural de la malul mării într-un peisaj de vis la poalele munților

 

Waikiki este faimoasă, dar plaja de la Kualoa este fantastică și zic eu, cea mai spectaculoasă din Oahu. Nu am rezistat unei băi în ocean aici. Dacă temperatura aerului în Hawaii este perfectă, ei bine și apa e la fel.

 

Tot la Kualoa am mai poposit la o fermă de nuci macadamia, unul din cele mai importante produse de export pentru Hawaii.

 

La Kualoa am mai vizitat o fermă mult mai faimoasă. Kualoa Ranch este una din cele mai mari atracții turistice din Hawaii. Ferma transformată în studio cinematografic este locul unde s-au turnat câteva din cele mai faimoase producții de la Hollywood. Despre aceasta voi povesti separat în partea următoare.

 

Am continuat mai departe drumul admirând la fiecare viraj peisajele superbe care apăreau în cale.

 

Ultima oprire a zile a fost la Polynesian Cultural Center unde aveam deja o rezervare făcută în avans. Sunt mai multe tipuri de bilete pentru a vizita locul iar cel rezervat de mine includea un tur al parcului tematic, o cină bufet și spectacolul grandios Breath of Life la finalul serii.

 

Parcul tematic este dedicat culturii polineziene, din care și băștinașii hawaieni fac parte. Include mai multe zone dedicat fiecărui teritoriu  important din Polinezia: Fiji, Samoa, Tonga, Tahiti, Hawaii și Aotearoa (Noua Zeelandă).

 

Am început turul cu o plimbare cu barca pe râu. Am traversat fiecare „insulă” admirând peisajele superbe

 

Fiecare zonă are o sală de spectacole cu tradiții specifice insulei respective. De exemplu am asistat în Samoa la un show cu flăcări, în Tahiti la dansuri tradiționale sau la muzică în Tonga.

 

Pe lângă spectacole sunt tot felul de ateliere și cursuri, precum pescuit, dansuri hula sau tatuaje polineziene. Parcul este fascinant și poți petrece lejer o zi întreagă acolo.

 

La 6 seara parcul s-a închis și am fost invitați la restaurantul uriaș.

 

Cina a fost sub formă de bufet „all you can eat”, cu sute de feluri pe alese, de la fructe de mare, salate și fripturi până la deserturi și fructe tropicale. Am mâncat pe săturate și am regretat la un moment dat că nu mai intra nimic, atât de bună era mâncarea.

 

Mai pe târziu, pe la 8, am fost invitați la spectacol

 

Spectacolul Ha – Breath of Life este un show fascinant cu muzică, dansuri și efecte speciale.

 

Am luat loc în uriașa sală de spectacole din complex.

 

Spectacolul a durat o oră și jumătate și a fost grandios, întrerupt doar de ropotele de aplauze ale sutelor de spectatori. Filmatul este interzis pe durata spectacolului dar pun mai jos un video de pe siteul PCC

 

Artiștii la finalul showului

 

Am părăsit Polynesian Cultural Center noaptea târziu. La întoarcere am luat-o pe autostradă, pe drumul cel mai rapid spre Honolulu.

De-abia ajunsesem în Hawaii și deja mă îndrăgostisem de locurile superbe văzute, dar era numai începutul.