Am petrecut revelionul anului 2020, ultimul înainte de pandemie, în Cipru. Am mers atunci cu un grup de prieteni dragi pentru 4 zile în stațiunea Paphos. Mai fusesem o dată în Cipru în 2012 și urma să revin după 8 ani pe insula Afroditei. A fost o decizie de ultim moment să petrecem anul nou acolo. Planul inițial era să mergem la o cabană la munte prin țară, dar nu ne-am strâns suficient de mulți astfel că a trebuit să găsim altceva. Am ales Cipru pentru că aveam zbor direct cu orar și preț convenabil și pentru că vremea era mult mai frumoasă ca acasă (am prins temperaturi peste 20 de grade)

Ryanair tocmai ce lansase un zbor direct din București către Paphos, aeroportul din vestul insulei. Am plecat chiar în seara de 31 decembrie de Otopeni, iar în Cipru urma să sosim cu 3 ore înainte de anul nou.

 

După ce am aterizat la Paphos am luat repede mașina închiriată și ne-am îndreptat spre cazarea din oraș, aflat la 10 kilometri. Am sosit la apartament pe la 10 și ceva iar gazda noastră a fost extraordinar de amabilă, plecând de la petrecerea de revelion pentru a ne primi. Am avut un apartament cu spațiu generos într-o vilă pe 2 etaje cu living, două dormitoare, grădină și terasă lângă piscina complexului. Trebuie să spun cât de ieftin a fost totul. Pe mașină am dat 70 de euro pentru 4 zile (cu tot cu asigurare full) iar apartamentul ne-a costat 200 de euro în total.

 

Am avut timp să dăm o fugă până în portul orașului pentru artificiile de revelion. Nu mică ne-a fost mirarea când am văzut că eram acolo numai noi și un alt grup de români sosiți cu același avion. Am desfăcut o șampanie și am urmărit cel mai scurt foc de artificii pe care l-am văzut vreodată de anul nou (organizat de unul din hotelurile mari din oraș). La scurt timp după ora 12 am revenit la apartament unde am continuat petrecerea cu bucate românești aduse de acasă.

 

Prima dimineața din 2020 am ieșit la o vreme splendidă pe terasa vilei. Soarele încălzise bine atmosfera după o noapte de ploaie.

 

După o gustare de dimineață am plecat într-o primă excursie cu mașina. Am decis pentru prima zi să mergem tocmai la portul Kyrenia, în Ciprul de Nord.

 

Ciprul (de sud) are o rețea foarte bună de autostrăzi. Paphos este legat direct de Limassol, Larnaca și capitala Nicosia iar drumul se face foarte rapid. Limita maximă de viteză pe autostradă este 100 km/h (cu o toleranță de 20% pentru depășirea vitezei).

 

În Cipru se conduce pe stânga. M-am obișnuit destul de repede cu mașina cu volan pe dreapta

 

Am făcut prima oprire a zilei la Petra Tou Romiou, loc cunoscut ca Stânca Afroditei.

Zeița Afrodita s-a născut în Cipru conform legendei, iar această stâncă este locul unde a ieșit din spuma mării

 

Nu mă gândeam că voi începe anul în tricou

 

Dincolo de legendă, locul are o frumusețe naturală rară.

 

Am continuat pe autostrada de pe coasta sudică a Ciprului până când am ajuns la intersecția spre Larnaca. Muntele care se vede în depărtare este Stavrovouni, iar în vârful său se află una din cele mai importante mănăstiri. Acolo am făcut următoarea oprire.

 

Urcând pe serpentine spre vârf

 

Stavrovouni este o mănăstire de preoți foarte izolată. Accesul este foarte strict. Femeile nu au voie să intre, iar toți bărbații vizitatori trebuie să lase aparatele electronice într-un seif la poartă. Astfel, nu am putut face nicio fotografie în interiorul mănăstirii. Vă pot spune că este un loc foarte liniștit cu mai multe chilii unde meditează preoții, iar biserica de sus este mare și adăpostește mai multe relicve importante inclusiv o parte din Sfânta Cruce.

 

În parcarea de la Stavrovouni sunt câteva zeci de pisici care așteaptă bucuroase mâncare de la turiști. Bănuiesc că au fost aduse special pentru a consola doamnele supărate că nu pot vizita biserica.

 

Cel mai frumos lucru la Stavrovouni este priveliștea de 360 de grade din vârf. Muntele fiind mult mai înalt decât dealurile din jur se vede de sus jumătate din insula Cipru. Se văd bine și cele mai mari orașe de pe insulă – Nicosia, Limassol și Larnaca.

 

Am mers în continuare către Nicosia, spre granița cu Ciprul de Nord.

 

Dacă în urmă cu zece ani nu se punea problema de traversat granița cu mașina închiriată, la început de 2020 relațiile nord-sud erau mai bune și mașinile cu turiști puteau trece lejer dintr-o parte în alta. Singura condiție la vamă a fost să cumpărăm o asigurare auto suplimentară valabilă doar în nord.

Pe munții de deasupra Nicosiei sunt pictate două steaguri imense ale Turciei și ale Ciprului de Nord.

 

Am mers direct către portul Kyrenia dincolo de munți, sau Girne după numele său turcesc.

 

Pare ironic, dar în Ciprul de Nord majoritar musulman am găsit mult mai multe decorațiuni de sărbători. Mai jos hotelul Rocks, unul din cele mai luxoase din oraș, decorat de Crăciun.

 

Faleza din Kyrenia

 

Se văd în depărtare dincolo de mare munții de pe coasta Turciei

 

La multi ani, Girne 2020

 

Am o bănuială că la Kyrenia a fost o petrecere de revelion ceva mai mare decât am avut noi parte la Paphos

 

Portul turistic este cel mai pitoresc loc din oraș. Are formă de semicerc. Pe apă sunt ancorate mai multe ambarcațiuni colorate, iar pe mal sunt aliniate restaurante unul lângă altul.

 

Ne-am oprit și noi la unul din restaurante pentru a servi masa de prânz

 

Eu am ales calamar la cuptor și tzatziki

 

Moscheea Cafer Pasha

 

Girne Cale sau Cetatea Kyrenia este cea mai impunătoare clădire istorică. Am mers mai departe să o vizităm

 

Cetatea este impresionantă. Fortificațiile au fost construite de venețieni în secolul 16 pe ruinele unui vechi castel al Cavalerilor Cruciați. Portul Kyrenia a cunoscut cea mai mare dezvoltare economică în perioada de ocupare a venețienilor între 1480 și 1570.

 

Ne-am cățărat pe zidurile cetății pentru a vedea priveliștile peste oraș.

 

Poate cea mai frumoasă priveliște din Cipru: portul venețian din Kyrenia. Norii de furtună care se apropiau fac parcă imaginea și mai frumoasă

 

Cetatea mai adăpostește un muzeu interesant dedicat istoriei locurile și vaporului antic descoperit sub ape aproape de port – Shipwreck Museum

 

Am mai pierdut ceva vreme pe la muzeu pentru că a început o ploaie torențială.

 

Nu a durat foarte mult și ploaia s-a oprit și am putut continua plimbarea prin oraș.

 

După scurt timp a apărut și curcubeul

 

Strada principală din Kyrenia este locul ideal pentru cumpărat suveniruri. Prețurile sunt în lire turcești – iar din cauza devalorizării monedei erau foarte mici

 

Nu am plecat înainte de a face plinul de benzină. Prețurile la combustibil în nord sunt de 2 ori mai mic decât în sud.

 

Am părăsit Kyrenia la lăsarea întunericului. Mi-a plăcut mult orașul și cred că este cel mai frumos loc din tot Ciprul (Nord și Sud).

 

Seara am oprit în Nicosia de Nord (Lefkosa cum o numesc turcii).

Am vizitat moscheea Selimyie – marea catedrală medievală în stil gotic transformată in moschee.

 

Se poate observa în interiorul moscheii că altarul (mihrab) este orientat diagonal față de pereții clădirii. Pare ciudat iar motivul este că biserica originală avea o altă orientare decât o moschee, iar mihrabul trebuie să fie mereu îndreptat către Mecca.

 

Pe 1 Ianuarie era foarte liniște în Nicosia. Am găsit mai toate magazinele închise și cu greu 2-3 restaurante încă deschise la 9 seara.

 

Cină tradițională turcească: kebab și kunefe

V

 

Nicosia rămâne singura capitală a lumii împărțită în două de o graniță. Aceasta traversează centrul vechi al orașului de la est la vest.

Mai jos este vama pietonală principală, pe strada Ledra. Am vrut să facem o vizită și în partea sudică dar nu am putut din păcate pentru că venisem cu mașina în Ciprul de Nord și nu era permis să plecăm pietonal.

Am revenit mai târziu la Paphos unde am ajuns pe la miezul nopții.

Așa am petrecut noi prima zi a anului 2020. De la Paphos, la stânca Afroditei și până în Ciprul de Nord. Era doar prima zi și mai erau multe locuri unde ne-am propus să ajungem…