„Pura Vida” este motto-ul turistic al statului Costa Rica. Înseamnă „Viața pură” și se referă la modul localnicilor de a trăi relaxat, în strânsă comuniune cu natura înconjurătoare. Vorbim de unul dintre cel mai ecologice state ale lumii, unde turismul se face cu un mare respect față de mediu iar viata de zi cu zi și-a păstrat această puritate autentică.

Pura Vida este un slogan dar este și o expresie folosită în multe contexte. Costaricanii spun „Pura Vida!” pe post de salut, bun venit sau la revedere.

 

După ce am vizitat două parcuri faimoase ale Costa Ricăi, Manuel Antonio la ocean și Monteverde în pădurea tropical, am ajuns la al treilea loc din circuitul prin America Centrală: rezervația vulcanică Arenal.

La Fortuna a fost locul unde am rămas peste noapte în regiunea Arenal. Satul transformat în stațiune turistică, aflat aproape de poalele vulcanului, este locul perfect pentru a explora zona.

Mai jos este harta regiunii Arenal și atracțiile sale turistice. Vulcanul este în centrul tuturor, dar sunt foarte multe alte locuri interesante – lacul, cascadele, băile cu ape termale, parcuri de aventură și rezervații biologice.

 

Am sosit seara în La Fortuna de la Monteverde, după ce am traversat lacul Arenal cu barca.

 

De la malul lacului până în stațiune sunt vreo 15 kilometri pe care i-am făcut cu microbuzul. Traseul înconjoară o latură întreagă a vulcanului Arenal astfel că de la geam am putut vedea priveliști grozave.

 

Am stat la San Bosco Inn, un hotel de 3 stele central din Fortuna

 

Vulcanul se vede cam de oriunde, inclusiv de la piscina hotelului

 

Nu am avut un mic dejun în Costa Rica fără fructe proaspete. Mi se face dor numai când povestesc. Trebuie spus că fructele tropicale „de la mama lor” sunt delicioase și foarte diferite de cele transportate cu vapoarele la noi. Gustul de ananas, papaya sau banane proaspăt culese nu are nicio legătură cu cel cu care am fost obișnuiți.

 

Singurul mod de deplasare prin La Fortuna (dacă nu ai mașină sau circuit rezervat) este taxiul. Am descoperit totuși că Uber este disponibil și chiar dacă vin la comandă tot taximetriști nu mai e nevoie de negociat tarife și plătit cash.

O cursă de 10 kilometri prin La Fortuna este cam 5 dolari. O economie foarte bună prin comparație cu o excursie organizată – care pentru 2-3 opriri incluse costa minim 50 de dolari.

 

Primul loc pe care l-am vizitat a fost cascada La Fortuna, aflată la 8 kilometri de sat în mijlocul unei jungle dense.

 

Deja de la primele ore ale diminetii erau mai multe grupuri de turisti pe traseu.

 

Cascada văzută de sus de la platforma de observație

 

Pentru a ajunge la cascadă se coboară pe câteva sute de trepte abrupte

 

Sfaturi de la Sloth Guru pe traseu

 

După vreo 20 de minute am ajuns în fața cascadei.

Priveliștea este superbă iar zgomotul provocat de căderea de apă e aproape asurzitor. Cei mai curajoși pot face și baie sub cascadă unde curenții sunt foarte puternici.

 

Vederi cu cascada La Fortuna.

 

Râul din vale este plin de pești. Săracii încearcă să înoate în amonte, neștiind ce-i așteaptă mai departe.

 

La ieșire am vizitat grădina cu orhidee și plante rare

 

După drumeția la cascadă am revenit cu taxiul în La Fortuna. Acolo am vizitat o mică rezervație pentru turiști care includea un parc cu animale și o grădină cu plante tropicale

 

Sloth (sau leneșul) este un animal reprezentativ pentru Costa Rica. Mulți vin special pentru a vedea în natură simpaticele animale. Parcul unde am mers avea vreo 10 de leneși, aceștia fiind de obicei observabili în înălțimile copacilor.

 

Am plecat așadar în turul cu ghid în căutarea leneșilor, dar pe traseu am întâlnit multe alte animale.

 

Sute de pasări multicolore prin copaci

 

Vulturii care așteaptă atenți prada

 

Așa arată un cuib de termite. Termitele nu atacă niciodată copaci sănătoși. Își fac cuiburi în jurul lor, dar curăță doar lemnul mort de pe jos.

 

Fauna este și ea impresionantă

 

Aici un mușuroi de furnici care mănâncă frunzele (leafcutters). Am văzut prin desiș și micile broscuțe viu colorate a căror otravă poate imobiliza și un om.

 

„Autostrada” furnicilor care duc frunzele din copac către mușuroi

 

La finalul turului am întâlnit și vedetele locale, leneșii (perezosos cum le spun spaniolii). Dincolo de fața foarte drăgălașă, animalul își merită numele – doarme peste 20 de ore pe zi în înălțimile copacilor și se mișcă extrem de încet, fiind gazdă pentru purici, muște și tot felul de insecte.

 

Imagini cu leneșii prin telescopul ghidului

 

Am mers apoi la plantația vecină unde am învățat despre plantele cultivate local.

Planta de cacao își are originea în bazinul amazonian dar cultura sa a fost extinsă mai departe de popoarele mayașe.

 

Fructele plantei de cacao

 

Din fructele coapte puse la uscat se extrag semințele mari care după fermentare devin praful care stă la baza deserturilor noastre preferate.

 

Plantație de ananas

 

Grepfruit-lime

 

Cafeaua este o plantă care nu provine din Lumea Nouă. Aceasta a fost descoperită în Etiopia acum 5 secole și a fost adusă mult mai târziu în America de coloniști.

În clima tropicală din regiune, cafeaua a prosperat, iar costaricanii spun cu mândrie că ei produc cea mai bună cafea din lume.

 

Boabe de cafea încă verzi

 

La finalul turului mi s-a preparat o cafea proaspătă

 

Mai departe am luat-o la pas spre centrul La Fortuna

 

Vulcanul Arenal și craterul său acoperit de nori. Arenal are peste 1600 de metri și este activ, având zeci de erupții puternice în ultimul secol.

La momentul vizitei mele nu se putea vizita, traseele turistice fiind închise din cauza riscului de erupție.

 

De-a lungul drumului principal sunt zeci de restaurante și baruri

 

Am oprit la masă la unul dintre acestea pentru o gustare tradițională

 

Magazine pentru turiști din La Fortuna. Toate prețurile sunt în dolari și nu sunt mici deloc.

 

Am găsit și un magazin cu nume românesc. Proprietara este o conațională stabilită acum mulți ani în Costa Rica

 

Biserica din La Fortuna unde majoritatea localnicilor sunt credincioși catolici

 

Se lasă seara peste vulcan

 

După lăsarea întunericului am mers la Volcano Lodge Spa, una din băile termale faimoase din localitate.

 

Relaxare la băile termale.

 

Tot la Volcano Lodge am luat cina la un restaurant elegant

 

La televizor am putut urmări meciul Simonei de la Australian Open.

 

Ziua următoare aveam să părăsesc La Fortuna. M-am trezit de dimineața pe un cer senin și o vreme splendidă. Pentru că se vedea bine de data asta și vârful vulcanului am plecat la o plimbare prin oraș pentru a prinde câteva cadre.

 

Vederi cu vulcanul Arenal din centrul La Fortuna

 

Imagini numai bune de luat acasă

 

La scurt timp a sosit microbuzul pentru transferul la aeroport. Aveam de mers vreo 3 ore până la aeroportul din San Jose

 

Popas la jumătatea drumului spre capitală, într-un loc pitoresc

 

Costa Rica e singurul loc din lume unde am văzut puncte de taxare pe un drum normal. Similar cu taxele de autostradă din Europa, doar că șoseaua are o bandă și nu este deloc grozavă

 

După 5 zile foarte frumoase eram gata de a părăsi Costa Rica pentru următoarea destinație. Am văzut locuri splendide și am rămas cu amintiri minunate, dar sunt și lucruri negative care merită spuse.

O impresie cu care am rămas este că țara este un fel de parc de distracții ecologic pentru americani. Aceștia vin cu milioanele anual, stau în condiții de lux, vizitează parcuri naturale bine amenajate și cheltuiesc o grămadă de bani. Veniturile masive nu se văd și în bună starea populației, care mi s-a părut extrem de săracă. Asta se întâmplă pentru că hotelurile, restaurantele, parcurile sunt aproape toate deținute și administrate de companii nord americane iar doar o mică parte din bani rămâne localnicilor.

Prețurile sunt foarte mari, aproape ca în State, dar salariile sunt mici. Mi-e greu să înțeleg cum trăiesc zi de zi costaricani, cum își permit să asigure traiul zilnic când un salariu mediu este vreo 400 de dolari iar un suc la magazin e 3-4 dolari sau o masă la restaurant minim 25. Sunt multe avantaje: Costa Rica nu are problemele țărilor vecine, nu există conflicte militare iar natura, cum spuneam, este extrem de bine întreținută. Se poate dezbate aici pe binele ecologic vs dezvoltarea socială, dar să o spun drept – în Costa Rica păsările o duc mai bine ca oamenii.

 

Am sosit la aeroportul din San Jose

 

Mai aveam câteva ore până la decolare, astfel că am lăsat bagajele și am plecat la plimbare prin apropiere

 

City Mall, aflat la 1 kilometru de aeroport, este un foarte bun pentru a pierde timpul în așteptarea unui zbor. Este un mall modern cu magazine cu branduri internaționale și un food court cu tot felul de restaurante.

 

Revenit la aeroport am intrat direct în terminal. Am zburat cu Copa Airlines, cea mai mare compania din regiune

 

Spre seară am decolat spre Panama. Din nou, am zburat printr-o furtună și am avut parte de turbulențe serioase

 

Zborul a trecut totuși repede iar într-o oră am început coborârea spre Panama City

 

Am sosit în Panama, un alt stat care îl vizitam pentru prima dată. Urma un nou capitol din excursie, unul foarte diferit de experiența din Costa Rica.