Las Vegas și Marele Canion

Las Vegas este capitala mondială a jocurilor de noroc. Este locul unde vin anual milioane de americani și turiști străini dornici de distracție și pregătiți să-și lase la cazinouri o grămadă de bani. Orașul este supranumit capitala mondială a distracției sau mai este cunoscut și ca Sin City (orașul păcatelor).

Am ajuns la Vegas pentru un weekend prin 2011. Am petrecut în oraș un weekend și am avut ocazia să vizitez tot atunci Grand Canyon în Arizona. Am fost acolo împreună cu doi prieteni și ne-am cazat la hotelul Trump International nu departe de faimoasa Las Vegas Strip. Mai toate hotelurile de pe Strip sunt resorturi de 5 stele. Condițiile sunt de lux opulent, dar prețurile variază și se pot găsi oferte foarte bune. Spre exemplu, noi trei am stat într-un apartament de vreo 200 de metri pătrați la etajul 30 cu o super-vedere pentru care am plătit toți sub 200 de dolari pe noapte.

Prima zi am petrecut-o la plimbare pe Las Vegas Strip. Această arteră principală din oraș are o lungime de vreo 4 mile și acolo se află toate resorturile și cazinourile mari din Vegas. Primul cazinou a fost construit acolo în anii 30; nu era nimic în zonă decât deșert, dar datorită legilor mai puțin restrictive din statul Nevada (spre deosebire de restul Americii, unde pariurile sunt în cele mai multe locuri interzise) a cunoscut o dezvoltare impresionantă în deceniile ce a urmat. Astăzi, bulevardul principal din Vegas este plin de construcții impozante care debordează de strălucire, lux, opulență și (aș mai adăuga eu) foarte mult kitsch.

Am trecut mai întâi pe la cazinoul Wynn, unul din cele mai mari din oraș iar apoi am fost la probabil cel mai luxos – The Venetian construit ca o imitație a lagunei din Italia. La Wynn am luat masa și am văzut uriașul cazino de la parter iar la Venetian am mers prin holurile luxoase admirând uriașa investiție și am trecut și prin cazinoul de acolo. Există sute de jocuri disponibile începând de la variatele slot machines până la mesele de 21, ruletă, baccarat sau poker. La toate mizele variază. Există slot machines de 5 cenți jocul și altele de 5 dolari. Există mese de 21 unde miza minimă este 1 dolar, altele unde se poate paria cu cel puțin 100 de dolari. Pentru toate buzunarele Vegas e pregătit să ia banii tuturor. Accesul este liber la toate cazinourile pentru toată lumea. Se servesc băuturi gratuite și fumatul este permis. La intrare există automate pentru a schimba banii cash în jetoane. Cazinourile sunt bine organizate ca experiență să fie cât mai eficientă – spre exemplu jetoanele de la un cazino sunt valabile la toate celelalte, deci orice ca turiștii să își cheltuiască toți banii, nefiind prea îngrijorați să- preschimbe la loc de la plecare.

Am descoperit cu ocazia asta că nu sufăr deloc de febra pariurilor. Am rămas în zona de slot machines „ieftine”, am încercat și un joc de 21 cu miză minimă. Am câștigat puțin, am mai și pierdut. Per total cred că am plecat pe pierdere vreo 30 de dolari, dar m-am împăcat cu gândul că am avut consumații gratuite care costau mai mult de atât. Deci am concluzionat că am ieșit pe plus.

Am revenit apoi la lumină pe bulevard. Am trecut pe lângă cele mai kitsch (oribile) hoteluri din Vegas precum New York, New York și Paris, Paris ale căror construcții imită cele două mari metropole inclusiv statuia libertății și turnul Eiffel. În aceeași notă am mai văzut și resorturile Excalibur și Luxor construite asemenea unui castel medieval respectiv unei piramide din Egiptul antic. Apoi am poposit mai mult la Bellagio, cazinoul făcut faimos de filmul Ocean’s Eleven dar și de spectacolul de fântâni care are loc în fiecare oră. Am admirat fântânile muzicale, am intrat și prin hotel, iar impresia finală a fost că Bellagio e unul din locurile mai de bun gust din oraș (atât cât se poate). Mai pe seară am trecut pe la The Mirage și MGM Grand, două din cazinourile mai vechi, care au și săli mari de spectacole unde vin cele mai mari vedete ale lumii. Nume precum David Copperfield, Celine Dion, Cirque de Soleil erau la ordinea zilei între spectacolele găzduite de resorturi.

La lăsarea serii orașul se luminează. Luminile sunt orbitoare. Se spune că Las Vegas este noaptea unul din cele mai vizibile din spațiu locuri ale lumii datorită uriașelor reclame de pe The Strip. O dată cu venirea nopții, turiștii se separ. Cei mai liniștiți merg la un concert sau spectacol. Cei puși pe petrecere merg în cluburi sau în barurile de striptease. Cei mai pătimași de pariuri rămân la cazinou și peste noapte. Pe la 3-4 dimineața iese urât – fie că vorbim de căsătorii neplanificate (la una din sutele de capele din oraș), fie de beții cronice sau de scandal și bătăi în stradă. Vegas este locul unde americanii uită să fie „politically correct” și o iau razna.

Revenind la pariori, sunt foarte puțini cei care chiar câștigă banii în Vegas. Am văzut zeci de oameni plecând dărâmați acasă că și-au pierdut toate economiile, am văzut nebuni care au pierdut zeci de mii pe un număr la o învârtire de ruletă și am întâlnit și câțiva mai norocoși care au ieșit fericiți cu un jackpot. Ce e drept toți cei care pleacă câștigători din cazinoul cheltuiesc bani tot în oraș, petrecând după sau la alte atracții. Un cazino mai pierde uneori, dar Vegas nu pierde niciodată.

Am citit o statistică ce spunea că un vizitator cheltuiește în medie cam 2000 de dolari pentru un sejur (incluzând cazare, mâncare, spectacole și mai ales gambling) de 3-4 zile în Las Vegas. Este o cifră fabuloasă ținând cont și de faptul că în 2016 Vegas a fost vizitat de peste 42 de milioane de turiști.

După ce am supraviețuit cât de cât cu bine peste o noapte în Vegas, am zis că e cazul să plecăm din nebunie. Am decis să închiriem o mașină și să conducem până în Arizona pentru a vedea Marele Canion. Aveam o distanță mare de parcurs (450 de kilometri) dar era un vis pentru mine să ajung acolo. După o noapte lungă, am ținut cu greu ochii deschiși 5 ore pe drumul în mare parte anost, printr-un peisaj deșertic. Am trecut prin Henderson, prin Boulder City iar apoi am ajuns la granița dintre statele Nevada și Arizona, care se află chiar pe barajul Hoover. Acolo am făcut o primă pauză de dezmorțire. Hoover Dam este una din cele mai impresionante realizări inginerești din State. La vremea construcției sale, în anii 30, era cel mai înalt baraj al lumii, iar energia generată la hidrocentrală era suficientă pentru consumul statelor California, Nevada și Arizona. Numele este dat de președintele Herbert Hoover cel care a inițiat construcția sa. Lake Mead, lacul format de baraj pe râul Colorado este până și astăzi cel mai mare lac de acumulare din SUA. Barajul este impresionant, la fel și podul suspendat care trece pe deasupra sa.

Am continuat apoi drumul prin deșertul din Arizona. Din fericire limita de viteză pe autostradă din statul Arizona este mai mare decât în restul Americii. Nu am văzut nimic interesant pe drum, cu excepția câtorva vechi diner-e unde specialitatea culinară era „road kill” proaspăt (adică ce vietăți au călcat mașinile pe drum).

Într-un final am ajuns la Grand Canyon Village, unde am uitat de toată oboseala de pe drum. Peisajul de deasupra canionului format de râul Colorado este fantastic. Este cel mai frumos peisaj natural pe care l-am văzut vreodată. Culorile crestelor sunt de necrezut, iar canionul se întinde pe o suprafață uriașă. E impunător, vederea te lasă fără cuvinte. Puteți vedea imaginile mai jos.

A urmat întoarcerea spre Vegas și 4 alte ore de condus direct la aeroportul McCarran. De acolo, am revenit pe coasta de est cu un zbor de noapte pe care americanii îl numesc „red-eye”. Plecarea fiind seara târziu, de la vest la est se ajunge dimineața după doar câteva ore, pentru că se zboară invers rotației pământului și se câștigă ore din fusul orar. Rezultatul după o noapte foarte scurtă sunt lipsa de somn și ochii roșii – de aici și numele dat. Am condus 9 ore dus-întors pentru a petrece doar o oră la Marele Canion, dar imaginea pe care am văzut-o îmi dă convingerea că drumul a meritat din plin iar Vegas este un loc superficial și nebun, ce merită vizitat o dată în viață doar să nu aveți iluzii că puteți pleca mai bogați de acolo.

Am stat la hotelul Trump International