Fuga de frig – Un weekend în Cipru

 

Iernile geroase de la noi pot fi foarte grele de suportat. Cred că cu toții simțim nevoia uneori după săptămâni de frig prin ianuarie sau februarie să evadăm undeva într-un loc călduros să ne bucurăm puțin de soare. Problema este că cele mai multe locuri sunt îndepărtate. Sigur e bine iarna în sudul Asiei, în Caraibe sau în America de Sud dar o călătorie acolo presupune timp și bani. O destinație foarte la îndemână iarna poate fi Cipru unde se ajunge ușor și ieftin. Nu veți întâlni chiar vreme de plajă acolo dar cu siguranță va fi mai cald decât acasă.

Am mers doar o dată în Cipru prin luna februarie acum 5 ani. Un prieten bun participa la un semi-maraton la Limassol și m-a invitat să merg cu el. Nu aveam eu condiție fizică să particip, dar plimbarea la căldură chiar mi-a surâs. Am petrecut astfel un weekend în sudul Ciprului.

De la București am zburat cu Wizz Air. Nu mai știu cât am dat pe bilete, dar a fost destul de puțin, sub 50 de euro iar zborul spre Larnaca a durat sub 2 ore. Temperaturile din România erau pe minus, dar în Cipru erau aproape 20 de grade.

Fiind în afara sezonului, hotelurile sunt foarte ieftine. Astfel am stat la un hotel de 5 stele de pe plaja din Limassol – hotelul Apollonia – unde am plătit vreo 50 de euro pe noapte cu demipensiune. Limassol nu este cel mai interesant loc turistic al Ciprului dar este un oraș modern, cu plaje frumoase și un aer foarte relaxat.

Prima zi am petrecut-o prin Limassol urmărind mai întâi maratonul de pe margine și încurajându-i pe participanți. Maratonul s-a ținut chiar pe bulevardul de pe malul Mediteranei, un loc pitoresc cu o faleză frumoasă și o mulțime de palmieri. După cursă, ne-am mai plimbat prin orașul vechi unde cea mai interesantă atracție este castelul Limassol construit pe vremea cruciaților. Apoi ne-am relaxat la malul mării pe terasa hotelului iar seara am ieșit la cină. Am servit un “meze” tradițional cu vreo 10 feluri diferite de mâncare, care includea de la tzatiki și humus, musaca și brânză feta, până la mai multe feluri de carne – souvlaki, caracatiță la grătar, peste și keftedes. Meniul include și băuturi, iar la final am primit mai multe deserturi tradiționale. Aceste meze se găsesc la mai toate restaurantele cu specific local și nu costă mai mult de 20-25 de euro.

După o zi mai leneșă, a doua zi am zis să facem și o excursie prin țară. Dimineața am plecat cu autocarul spre capitala Nicosia, de unde mai târziu am plecat în vestul insulei la Paphos pentru a reveni seara la Limassol.

Cipru are autostrăzi între marile orașe deci drumul l-am putut face destul de rapid. După o oră de la plecare eram deja la Nicosia. Am mers prin centrul vechi al capitalei o zonă pietonală unde pe străduțele întunecate se înghesuie sute de magazine de suveniruri și terase ale restaurantelor. Am servit acolo masa de prânz iar după am mers pe strada Ledra unde se află granița cu Ciprul de Nord (turcesc). Nicosia este singura capitală din lume care mai rămâne divizată de o graniță. Am trecut cu pașaportul fără să fie necesară o viză de Turcia (pe vremea aceea romanii trebuiau să plătească o taxă de viză la turci). Dincolo de vamă am descoperit total altă lume. Am intrat direct într-un bazar iar de la minarete răsunau rugăciunile imamilor. Am vizitat în Lefkosia (numele turcesc al orașului) moscheea Selimiye care este de fapt vechea catedrală ortodoxă transformată. Tot în Ciprul de Nord am servit prânzul și am cumpărat mai multe suveniruri pentru acasă. Este mult mai ieftin în nord și chiar dacă lira turcească e moneda oficială, mai peste tot se acceptă euro. După vreo oră am revenit la sud de graniță, cred că am fost prima oară când am trecut de un punct vamal pe jos.

Dacă am povestit de Nicosia aș vrea să vă spun mai multe despre împărțirea Ciprului și cum s-a ajuns în situația asta. După ce Grecia și-a obținut independența de sub Imperiul Otoman în 1821, rebeliunile din Cipru au fost învinse iar insula a rămas ca parte din Imperiul Otoman. Grecii ortodocși de pe insulă au fost asupriți timp de aproape un secol dar nu au încetat niciodată să lupte pentru unirea cu țara mamă (luptă numită enosis). Mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, a fost anexată de Imperiul Britanic. Cipru și-a obținut independența de britanici în 1960 fiind înființată republica. Statul a fost condus atunci de arhiepiscopul Makarios III care a militat pentru republică și pentru unitate între locuitori. Mișcarea enosis continua totuși să ia amploare, iar în 1975 în urma unei lovituri de stat, Makarios a fost înlăturat iar armata greacă a preluat controlul. Turcia a reacționat imediat și a trimis trupe care au ocupat Ciprul de Nord. Britanicii au încercat să obțină pacea și un consens prin negocieri cu ambele tabere dar conflictul a înghețat și Ciprul a rămas împărțit și până în zilele noastre. Comunitatea internațională acceptă Cipru ca un stat unitar, care de altfel a intrat mai târziu și în Uniunea Europeană, dar Turcia consideră Republica Cipru de Nord ca un stat independent.

Insula a rămas astfel separată între nord și sud cu o zonă de tampon lată de câțiva kilometri care separă cele 2 tabere și cu o capitală divizată. Mai mult, britanicii și-au păstrat bazele militare de la Akrotiri și Dhekelia iar aceste două teritorii aparțin oficial de coroană. Astfel, Cipru are 3 limbi oficiale (engleză, greacă, turcă) și trei monede oficiale în funcție de liniile de demarcație. Ar fi și o a patra limbă foarte comună – româna, deoarece conaționali de-ai noștri se găsesc la tot pasul. Mai jos găsiți o hartă a insulei.

 

Harta politică a Ciprului

harta-cipru

 

După ce am părăsit Nicosia am mers din nou cu autocarul spre est, spre portul Paphos. Drumul a fost ceva mai lung, vreo două ore. Am văzut de pe drum la depărtare atât munții centrali ai insulei (vârful Olimpus atinge 1950 de metri) dar și stânca Afroditei (că doar Cipru e insula ei) aflată pe malul stâncos al mării. Paphos e un oraș turistic cu un port pescăresc și mai multe fortificații la malul mării. Turnul din Paphos este simbolul orașului și este locul ideal pentru a observa cum soarele apune pe mare. Seara am revenit la Limassol iar dimineața următoare am zburat acasă.

A fost o plimbare scurtă dar fugind de frig am simțit cumva că ne-am întors cu bateriile reîncărcate de la soare. Insula nu m-a impresionat extraordinar, dar sunt mai multe locuri pe care nu le-am văzut în Cipru. Este totuși un loc foarte accesibil pentru noi și rezonabil ca preț iar iarna poate fi un refugiu excelent.

 

 

Am stat la hotelul Apollonia din Limassol

dsc03141

 

Terasa hotelului

dsc03372

 

Dimineața la startul maratonului

dsc03176

 

Cursa s-a ținut pe bulevardul de la malul mării

dsc03231

 

Premierea câștigătorilor

dsc03223

 

Castelul Kolossi, unul dintre simbolurile orașului

dsc03202

 

Faleza Limassol

dsc03214

 

Ziua următoare am luat autocarul la Nicosia

dsc03255

 

Sunt multi români în Cipru. Aici un magazin cu produse românești

dsc03253

 

Orașul vechi

dsc03273

 

Nicosia este singura capitală împărțită între 2 state. Granița este în mijlocul orașului

dsc03280

 

Dincolo de graniță. Ciprul turcesc

dsc03286

 

Moscheea Selimiye

dsc03288

 

Catedrala transformată în moschee

dsc03304

 

Interiorul moscheii

dsc03295

 

Fântâna de la moschee

dsc03302

 

Cu autocarul spre Paphos

dsc03320

 

Turnul din Paphos

dsc03369

 

Faleza

dsc03335

 

Turnul este simbolul orașului

dsc03346

 

Portul turistic

dsc03345

 

Apusul pe mare

dsc03361

 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.