Bali, mai aproape de paradis – Partea 2 – Seminyak și coasta de sud

 

Am împărțit concediul nostru de o săptămână în Bali în două părți: 4 zile de plajă pe coasta sudică a insulei la Seminyak și alte 4 în zona de munte unde ne-am cazat în Ubud, centrul cultural din Bali. Pentru început o să vă povestesc despre vacanța din Bali la plajă.

Bali nu este o insulă foarte extinsă ca suprafață, de-abia depășește 5.000 km2. De la est la vest între cele mai depărtate puncte măsoară doar 145 de kilometri. Populația insulei se apropie de 5 milioane iar cea mai mare parte a lor trăiesc în jurul orașului-capitală Denpasar în partea de sud. Tot acolo se află  majoritatea stațiunilor și hotelurilor la mare înghesuite pe o zonă de coastă destul de restrânsă. La vest de Denpasar se află cele mai mari stațiuni, aproape lipite una de altă – e vorba de Legian, Seminyak și Kuta zone unde s-au construit cele mai multe hoteluri. Pe coasta de est cea mai importantă stațiune este Sanur, iar în sud-estul peninsulei Bukit se află cea mai luxoasă stațiune – Nusa Dua. Centrul insulei e dominat de vulcani înalți (vârful Agung are peste 3000 de metri) la baza cărora se află dealuri cu vegetație densă și lacuri cu apă dulce. La sud de munți, pe văile râurilor se află zona Ubud și satele înconjurătoare de unde se spune că s-a dezvoltat cultura Balineză.

Harta Bali:

bali-tourist-map

 

Noi am ales să stăm mai întâi la Seminyak, poate cea mai renumită stațiune la mare de pe insulă, pentru că am preferat un loc cât mai animat să avem ce face pe timpul sejurului. Sunt câteva sute de hoteluri în Seminyak oferind o gamă foarte largă de confort și costuri. Există hosteluri și pensiuni care încep de la 10 dolari pe noapte, vile și resorturi luxoase cu piscină care nu costă mai mult de 50 de dolari pe noapte de persoană dar și hoteluri extravagante unde o noapte poate costa câteva mii de euro. Dincolo de extreme, marea majoritate a cazărilor sunt luxoase și destul de ieftine pentru ce oferă. Noi am ales să stăm la Amadea Resort, un hotel foarte bun de 4 stele din zona centrală a Seminyak pe care am plătit sub 300 de euro pentru 4 nopți pentru 2 persoane. Aveam incluse 2 mese pe zi, acces la spa, transfer de la aeroport și multe altele. Singurul minus – era destul de departe de plajă.

După o zi petrecută la Singapore am aterizat pe aeroportul din Denpasar pe la 8 seara. Am trecut imediat de controlul pașapoartelor (de la 1 ianuarie 2016 românii nu au nevoie de viză în Indonezia), am luat bagajele și ne-am întâlnit cu șoferul hotelului care ne aștepta la sosiri. Pe hartă părea că hotelul nostru e foarte aproape de aeroport. Nu erau decât 10 kilometri de mers și ne gândeam că vom ajunge în cameră imediat. Asta până am descoperit traficul de Bali… După jumătate de oră de mers (vorba vine, mai mult am stat) printr-un blocaj haotic nu făcusem nici jumătate din drum. Am ajuns după cam 45 de minute în total la hotel, timp în care nu am depășit 20-30 km/h.

O dată la recepția hotelului, am uitat de drum când o armată de angajați zâmbitori ne-a primit în cel mai călduros mod posibil. Unul ne-a luat bagajele, altul ne-a oferit un suc rece, unul ne-a oferit o gustare dulce iar altul ne-a prezentat facilitățile hotelului. Toți cu cel mai sincer zâmbet pe față. Ospitalitatea Balineză este un motiv principal pentru care turiștii vizitează insula.

Prima zi am mers la plajă pe jos. Cum spuneam, nu am avut un hotel chiar pe plajă și erau vreo 800 de metri distanță. După o plimbare pe străzile aglomerate din stațiune am ajuns pe o plajă vastă, lungă de vreo 5 kilometri unde spre surprinderea noastră nu era aproape nimeni. Maxim 20-30 de oameni pe întinderea vastă de nisip. Vremea era ideală, 28 de grade și apa foarte caldă dar lumea nu prea se înghesuia. O problemă pe plaja sudică erau valurile, foarte puternice, care erau poate potrivite pentru surfing, mai puțin pentru o baie în mare. Nisipul era fin dar nu extrem de curat. Noi am stat în apă destul de aproape de mal, nu ne-am aventurat prea mult prin valurile puternice. Oricum erau steaguri roșii arborate la mal, dar chiar și așa se mai găseau câțiva temerari să se încumete printre ele. Mai spre amiază am observat puterea mareelor când au apărut dintr-o dată valuri puternice care au ajuns chiar până la prosoapele noastre puse la distanță mare de mal. Într-un interval de 5-10 minute marea s-a deplasat câteva zeci de metri spre mal.

De la plajă am luat-o la pas din nou spre hotel. Am oprit pe drum prin numeroasele magazine de suveniruri din centrul Seminyak iar după amiaza am petrecut-o la spa-ul hotelului la masaje și tratamente tradiționale. A mers bine o primă zi așa relaxantă în care n-am făcut mai nimic. Seara am ieșit la cel mai renumit club din zonă, Potato Head Beach Club. E vorba de unul din cele mai exclusiviste locuri de pe insulă, unde se intră doar cu rezervare și după un control strict de securitate, iar prețurile sunt mari pentru Bali. Nu mai mari decât într-un club din București totuși.

Cam atât despre prima zi, una atipică pentru concediile mele – cu plajă, spa și club. Ziua următoare am revenit la normal și am făcut o excursie cu avionul până la Yogyakarta pe insula Java, dar despre asta o să vă povestesc altă dată.

A treia zi am mers din nou la plajă. Am mers mult mai departe până la Nusa Dua în sud-estul Bali. Am luat un taxi și drumul a durat vreo 40 de minute chiar dacă erau doar 15 de kilometri de parcurs. Nusa Dua este stațiunea high-end unde se află majoritatea resorturilor de 5 stele. Acolo am dat de o plajă mult mai frumoasă cu nisip alb, apă cristalină și cel mai important, fără valuri. Am închiriat șezlonguri și umbrele și am petrecut ziua relaxați pe plajă. Am mers la masaj, am mâncat pe plajă și timpul a trecut destul de repede. Ne-am dat seama la un moment dat că era deja ora 3 iar noi la 4 aveam rezervată o mini-excursie de la hotel. Am luat un taxi repede, ne-am schimbat în cameră și imediat am plecat din nou la drum. Eram în întârziere pentru că soarele apunea la 6.

Excursia era la templul Uluwatu, un loc preferat de turiști pentru a vedea apusul. Toți turiștii merg să vadă apusul de obicei la unul din templele de pe malul mării. Așa am descoperit noi traficul de apus. Mergând bară la bară pe străzile insulei l-am întrebat pe șofer dacă e ora de vârf pentru aglomerație iar el ne-a răspuns “This is sunset traffic”. Sute de microbuze duceau turiști să vadă apusul. Am făcut o oră până la Uluwatu. Nu am apucat să ajungem la templu la timp dar am făcut o oprire mai aproape la o frumoasă plajă din Labuan făcută faimoasă de filmul Eat, Pray, Love. Am urmărit cum soarele coboară în mare și apoi am continuat drumul spre templu. Am ajuns la Uluwatu aproape pe întuneric dar chiar și așa am putut admira culorile cerului și peisajul stâncilor din jurul templului. Dincolo de a fi loc de privit apusul, templul arată foarte bine și găzduiește câteva sute de maimuțe. Majoritatea sunt prietenoase, dar am văzut și unele agresive față de turiști și am preferat să păstrăm distanța. Tot la Uluwatu are loc în fiecare seară un spectacol de dans tradițional – Kecak, sau dansul focului. Am ajuns târziu și acolo și am prins doar finalul. Pun totuși un video de pe net mai jos filmat chiar la Uluwatu să vedeți despre ce e vorba.

 

 

După Uluwatu, cei mai mulți turiști sunt duși la o cină pe plajă. Noi am preferat să mergem la un restaurant la noi în localitate și ne-am întors spre hotel, dar nu înainte să oprim la hipermarketul Carrefour din Denpasar de unde am cumpărat mai multe suveniruri, inclusiv ceai și cafeaua tradițională din Bali.

A venit apoi și ultima zi la Seminyak. Urma să ne transferăm la hotelul de lângă Ubud din centrul insulei. Am rezervat un transfer de la hotel dar am discutat să facem și câteva opriri pe drum. Ne-am decazat pe la prânz și am plecat la drum spre vest. Prima oprire a fost chiar la cel mai cunoscut templu din insulă, Tanah Lot.

Drumul a durat o oră (din nou mult trafic), dar am mers printr-un peisaj frumos de coastă cu sate tradiționale și câmpuri de orez terasate pe marginea șoselei. La templu era o căldură groaznică. Cred că erau peste 40 de grade la parcare. Mai aproape se simțea briza mării și era mai suportabil.

Vederea Tanah Lot e ceva ce se întipărește pe retină mult timp. Este unul din cele mai frumoase temple pe care le-am văzut, construit pe o stâncă la malul mării sub bătaia valurilor. În funcție de flux și reflux, templul poate fi izolat pe o insulă. Noi am nimerit mareea joasă și așa am avut norocul să putem vizita templul în interior.

Am nimerit și în mijlocul unei procesiuni unde am intrat în templu să ne luăm “blessings” adică o atingere cu apă sfințită și orez pe frunte și o orhidee după ureche. De pe dealuri, priveliștile sunt chiar mai frumoase, Tanah Lot fiind unul din cele mai fotogenice locuri pe care le-am vizitat vreodată. Vă puteți convinge mai jos.

De la Tanah Lot am părăsit zona de coastă și am mers spre centrul insulei, spre Ubud, unde am regăsit cu adevărat magia insulei. Adevărul e că în Bali nu se merge pentru plajă. Nu că nu ar avea Bali destule plaje, dar frumusețea insulei stă în cultură, tradiție și Ubud e cel mai potrivit loc de a o descoperi.

 

Am ajuns seara pe aeroportul Denpasar

dsc00407

 

Dimineața la hotelul din Seminyak

dsc08702

 

Curtea de la Amadea Resort

dsc08707

 

Mașinuța care ne plimba prin resort

dsc09321

 

Prima oprire la exchange. Banii indonezieni

dsc09331

 

Strada mare din Seminyak

dsc08714

 

Plaja Seminyak

dsc08741

 

Apa era numai bună

dsc08751

 

Dar valurile erau foarte mari

dsc08755

 

La hotel, după o sesiune de spa

dsc08780

 

Seara am mers în club

dsc08789

 

Potato Head Beach Club

dsc08793

 

Dimineața, pregătit de mers la plajă

dsc09334

 

Am mers cu mașina până la Nusa Dua

dsc09384

 

Căldură mare, ne-am aruncat direct în apă

dsc09355

 

Viață bună sub umbrelă

dsc09362

 

Vederi pe plajă

dsc09370

 

Tot apăreau cupluri la sesiuni foto

dsc09375

 

După amiaza am plecat la drum spre sud-estul Bali

dsc09400

 

Am oprit mai întâi la Labuan unde se coboară printre stânci spre plajă

dsc09402

 

Plaja din filmul Eat, Pray, Love

dsc09418

 

Culorile apusului de pe plajă

dsc09408

 

Valurile numai bune de surfing

dsc09432

 

Am sosit la Uluwatu destul de târziu

dsc09458

 

La templul Uluwatu, nu doar oameni vin să privească apusul

dsc09447

 

Dansul focului, kecak

dsc09522

 

N-am prins chiar apusul, dar cerul arăta spectaculos

dsc09489

 

Culori frumoase la Uluwatu

dsc09507

 

Seara a oprit pe la Carrefour Denpasar

dsc09526

 

Micul dejun la hotel

dsc09530

 

Pe drum spre centrul insulei

dsc09540

 

Terase cu orez pe marginea drumului

dsc09541

 

Intrarea Tanah Lot

dsc09551

 

Spre templu se trece mai întâi printr-un labirint de magazine. Noroc că e umbră

dsc09558

 

Suveniruri tipice

dsc09555

 

O alimentară locală. Durianul e vedeta

dsc09559

 

Într-un final, intrarea în templu

dsc09565

 

La malul mării

dsc09600

 

Vedere cu Tanah Lot

dsc09612

 

Am prins mareea joasă

dsc09626

 

Vedere din unghiul opus

dsc09639

dsc09645

 

Un alt loc numai bun de fotografii

dsc09653

 

La templu, se fac “binecuvântări” (blessings)

dsc09661

 

Blessed 🙂

dsc09663

 

Un alt templu din apropiere

dsc09696

 

Vedere de sus

dsc09716

 

Grădinile din jur sunt foarte îngrijite

dsc09750

 

Hai la poza cu anaconda?!?

dsc09691

 

Deja nu mai suportam căldura

dsc09738

 

La revedere, mare! Munte, venim!

dsc09704

 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.