Cum am ajuns în Australia – Partea 4 – Turul orașului Sydney

Am zburat de la Perth la Sydney cu Tiger Airways cu unul din zborurile numite „red-eye”. Am plecat la miezul nopții, iar după nici patru ore eram la Sydney unde era 7 dimineața. Se numește red-eye pentru că ajungi într-o nouă zi câștigând timp cu fusul orar (3 ore diferență față de Perth) și nu ai cum să te odihnești suficient în cele doar câteva ore de zbor, iar la sosire garantat ochii vor fi roșii. Cam asta am pățit și eu, ajungând rupt de somn. La 8 dimineața eram deja la hotel în oraș unde nu m-am putut caza pentru că era prea devreme. Am lăsat bagajele, m-am schimbat și am plecat la plimbare. Am vizitat un zoo, am fost cu barca pe golf iar pe la 1 după masa am revenit la hotel unde m-am cazat și am leșinat (la propriu). Jet lag sever. M-am trezit puțin seara, am comandat cina în cameră și am adormit din nou, neîntors până a doua zi dimineața.

Sydney a fost (și este și acum) cel mai îndepărtat loc unde am ajuns vreodată la peste 15.000 de kilometri de casă. New South Wales, statul al cărui capitală este Sydney adoptă ora de vară (daylight savings) în timpul iernii noastre invers decât în Europa, așadar diferența de fus orar în timpul vizitei mele din decembrie a fost de 9 ore (nu de 8 cât era normal) și de 11 față de Dublin, de unde plecasem. Chiar și așa mă obișnuisem în sfârșit cu ora. Dimineața devreme și seara vorbeam la telefon cu cei de acasă și nu prea mai știam dacă în România e aceeași zi, dacă e weekend sau zi lucrătoare.

Sărind peste o zi și cu povestirea, era prima dimineață a mea în Australia în care eram complet odihnit și ajustat la fusul orar. Ziua trecută fusese ceva mai mohorâtă iar seara orașul fusese chiar lovit de o furtună violentă (normal, eu nu auzisem nimic în somn). Acum era însă soare și frumos și foarte cald. O zi perfectă pentru a vedea cât mai mult prin oraș. Hotelul meu era în zona Wolloomooloo (știu că sună amuzant), un district destul de central dar și zona principală pentru viața de noapte din Sydney. De acolo am plecat la pas spre Hyde Park, oaza verde din centrul aglomerat al orașului de unde mi-am început turul.

La fel ca Perth, Sydney are un centru destul de restrâns ca arie și o zonă metropolitană uriașă întinsă pe mai multe zeci de kilometri în jurul golfului Sydney Harbor, un uriaș port natural format la vărsarea râului Parramatta în Oceanul Pacific. Centrul este numit de localnici The City, o zonă foarte aglomerată cu zgârie-nori înalți. Greater Sydney are o populație de peste 5 milioane de locuitori fiind cel mai mare și important oraș al Australiei, chiar dacă nu este capitala (Canberra e capitală administrativă, chiar dacă e un oraș mult mai mic). Mai toți locuitorii trăiesc departe de centru, la periferii făcând naveta zilnic spre centru. Infrastructura orașului este bună cu zeci de linii de metrou și tren care leagă diferitele zone dar și mai multe autostrăzi și tunele construite pe sub downtown. Trenurile sunt destul de eficiente și convenabile. Traficul rutier în schimb e un coșmar la orele de vârf.

Populația este foarte diversă din punct de vedere etnic. Majoritari sunt descendenții primilor coloniști britanici dar cei mai multi imigranți din ultimele decenii provin din tarile asiatice, în special China, India și Indonezia. Cu toate aceste diferențe, locuitorii din Sydney au preocupări destul de comune. Asemenea tuturor australienilor sunt foarte atenți la sănătate și fac foarte mult sport. Mai toți australienii sunt suplii, în formă. Zi și noapte îi vezi alergând prin parcuri, mergând cu bicicleta pe pistele amenajate, înotând în piscine, la surfing pe valuri sau jucând sporturi de echipă la miile de terenuri și săli amenajate. Sportul e legea. La fel, există o preocupare puternică de a consuma alimente sănătoase, bio, proaspete. Australienii sunt și foarte preocupați de mediul înconjurător și prezervarea lui. Sunt în același timp un popor relaxat, iar pentru majoritatea localnicilor cel mai important este timpul liber. Se vorbește engleză, evident, dar limba locală are multe cuvinte specifice începând de la apelativele renumite: „dude”, „mate”, „bloke” și altele până la cuvinte pe care nu le veți înțelege, invenții locale folosite în special pentru a denumi locuri din natură.

Revenind la turul meu în Sydney,

Mai întâi harta City Center:

M-am gândit să vă mai povestesc ce locuri ar fi de văzut prin Sydney. Distanțele nu sunt tocmai uriașe și cea mai mare parte din zi am mers pe jos, cu excepția a două traversări cu vaporul ale golfului. O să iau locurile pe rând în ordinea în care le-am văzut eu:

– Hyde Park: Unul din cele mai importante parcuri din oraș și cel mai central aflat la doi pași de turnurile din centrul financiar. Este plin de pasări, mai ales porumbei și ibiși. Am făcut greșeala de a arunca niște biscuiți unui porumbel și am fost „atacat” din toate parțile de sute de păsări. Aripile de porumbei nu dor, dar ciocul de ibis înțeapă destul de tare. Am învățat lecția. La Sydney erau peste 30 de grade, iar la asemenea temperaturi parcul e un loc perfect pentru a sta puțin la umbră răcoarea fiind asigurată de mai multe fântâni arteziene și de sute de copaci bătrâni. Tot în parc se află St. Mary’s Cathedral, cea mai importantă catedrală a Australiei, sediul episcopiei, ce aduce puțin cu Westminster din Londra. St Mary’s este veche de aproape două secole, ceea ce la standarde australiene poate fi numit antic 🙂

– Sydney Tower: La doi pași de parc se află Sydney Tower, cea mai înaltă clădire din Australia la peste 300 de metri. Din turn se pot vedea cele mai bune priveliști ale orașului. Se poate urca până la 260 de metri cu liftul iar un bilet pentru Observation Deck costă 26 de dolari (un dolar australian e cam 3 lei). Pentru 70 de dolari se poate face pe lângă platformă Skywalk, adică o plimbare asigurată pe platforma exterioară. Există și mai multe variante de bilete combinate cu alte atracții din oraș, ce pot fi foarte convenabile pentru a vizita mai multe locuri. Eu m-am rezumat la Observation Deck, de unde am făcut o grămadă de poze la panorama superbă de 360 de grade.

– Queen Victoria Hall: Clădirea dedicată reginei este una din puținele construcții vechi din downtown într-un peisaj dominat de turnuri înalte. Adăpostește înauntru un mall cu magazine de lux, totul într-o arhitectură grandioasă. Aici mi-am amintit că vine Crăciunul chiar dacă este caniculă afară. Victoria Hall era plină de ornamente de sărbători iar în mijlocul scării circulare se afla un uriaș brad de Crăciun.

– Darling Harbour: Portul vestic din oraș este și locul unde acostează cele mai multe iahturi de lux, dar tot de aici pleacă cele mai multe legături pe mare cu suburbiile învecinate. Promenada mai adăpostește și o mulțime de terase pe malul apei. La Darling Harbour se află într-o singură clădire, 3 importante atracții din Sydney: muzeul de ceară Madame Tussaud’s, acvariul SeaLife și un mic zoo – Wildlife Park. Intrarea la fiecare din ele e cam 30 de dolari și există la fel ca la Tower variante de bilete combinate.

– Harbour Bridge: Locul meu preferat din Sydney. De ce ar fi un pod preferatul meu? Pentru că Sydney este în totalitate despre priveliști frumoase iar podul se află în inima lui legând cele două maluri ale orașului oferind cele mai frumoase și diverse vederi. Podul are o structură metalică și a fost inaugurat în 1932 fiind supranumit de localnici The Coathanger (umerașul) datorită formei arcuite. Pe lângă drumul auto cu opt benzi, podul mai găzduiește 2 linii de de metrou, o alee pietonală și o pistă pentru bicicliști. Turnul sudic poate fi vizitat. Un bilet costă 7 dolari incluzând vizita la muzeul dedicat construcției și intrarea la terasa panoramică. Pe pod se organizează un tur faimoși printre turiști, numit Bridge Climb. E vorba de traversarea podului pe deasupra mergând pe arcele abrupte metalice într-un traseu circular. Turul durează 2-3 ore și include costumul de siguranță, ghid, asigurări și fotograf (nu e voie cu camera proprie) și costă doar… 250 de dolari. Da, foarte scump, dar chiar și așa biletele se epuizează zilnic. Îmi plac mult experientele mai extreme (ca să fiu sincer nu sunt așa curajos, dar e o mare satisfacție să îmi întrec limitele din când în când) și m-am gândit serios să cumpăr un bilet. Am renunțat totuși când am văzut că se merge pe scări cu balustrade, asigurați permanent, am mai văzut la coadă și un grup de bătrâni din Anglia și câțiva turiști mai plinuți americani și am zis că e clar că nu e tocmai o provocare… Am ales să fac podul la pas (1,2 kilometri) văzând aceleași priveliști frumoase gratis. Am vizitat turnul sudic și am ajuns pe malul nordic unde am găsit cea mai frumoasă vedere a portului, dar și o mulțime de restaurante cu mâncare delicioasă. Am luat prânzul admirând priveliștea, am mai poposit pe la un parc de distracții tip Luna Park și am revenit către City cu feribotul.

– Sydney Opera House: Normal că nu puteam să uit de cea mai renumită clădire, de simbolul orașului. Opera a fost construită în 1973 fiind proiectată de arhitectul danez Jorn Utzon. Este considerată și astăzi una din cele mai moderne și emblematice clădiri ale lumii. Cu ocazia asta am descoperit că opera nu este de fapt o singură clădire, ci 3 cu acoperișuri separate care creează mai degrabă o iluzie. Clădirea se află în mijlocul Sydney Harbour dominând peisajul din jur. Se fac tururi ghidate ale operei care costă 20 de dolari și evident se poate vizita și cu ocazia diferitelor spectacole.

– Circular Quay: Este cea mai aglomerată zonă din oraș, principalul nod de legătura intre trenuri și feribot. Este de fapt golful interior al orașului, zona cea mai frecventată de turiști pentru că se află fix între operă și pod. Noaptea Circular Quay se transformă devenind un loc agitat cu restaurant chic și cluburi zgomotoase. Aici se află cele mai scumpe locații din Sydney inclusiv vreo 2 restaurante Michelin.

– Royal Botanical Gardens: Cel mai mare parc și cel mai deosebit. De la grădinile cu orhidee, la ștrandul plin de lotuși, de la papagalii cockatoo care zboară peste tot la spectacole în aer liber, sunt o mulțime de lucruri de văzut. Grădinile botanice sunt locul perfect de relaxare din Sydney. Tot aici se află casa guvernatorului, un palat superb pe malul golfului, care este folosit și în prezent ca reședință de conducătorul statului New South Wales.

Pentru transport, se poate merge și pe jos dar distanțele sunt mari. Se poate cumpăra un pass My Multi Day Tripper pentru 22 de dolari care permite călătorii nelimitate într-o zi cu trenul, autobuzele și feriboturi prin toată regiunea metropolitană Sydney.

Sunt totuși mult mai multe locuri care pot fi văzute dincolo de centru: rezervații naturale, munți stâncoși, maluri abrupte la Pacific și evident multe multe plaje superbe. Despre ultima zi și despre ce e de văzut dincolo de Sydney o să scriu în partea următoare.

Perth – Sydney. Nici n-am adormit bine și s-a luminat