Circuit Iberic – Partea 5 – Din Burgos până la Lisabona

După Țara Basca destinația următoare a fost Salamanca pe drumul nostru spre Lisabona în care am traversat pe diagonală întreaga Spanie. Am părăsit Bilbao într-o zi fierbinte de august și am plecat la drum făcând o primă oprire la Burgos, vechea capitala a Castiliei. Aici am descoperit un oraș pustiu pe o caniculă greu de suportat cu temperaturi trecute bine de 40 de grade.

Am oprit totuși pentru a face niște cumpărături și am făcut o plimbare scurtă în orașul vechi. Peste întregul oraș domină marea catedrală. Catedrala din Burgos a fost construită în secolul 13 aducând puțin cu Notre Dame din Paris. Face parte din patrimoniul mondial UNESCO și impresionează mai ales prin dimensiuni. Este învelită în marmură albă care pe soarele puternic din Burgos crea o strălucire aproape orbitoare. Aici se află și mormântul lui El Cid (Cidul), eroul național spaniol făcut faimos de filmul cu Charlton Heston.

N-am mai rezistat mult în căldura sufocantă și am plecat din nou la drum spre Salamanca unde am și rămas peste noapte. Salamanca este în primul rând un mare centru universitar al Spaniei – aici se afla cea mai veche universitate din țară.

Salamanca include un centru vechi fortificat cu clădiri tipică castiliene și construcții mărețe, întregul centru făcând parte din patrimoniul UNESCO. Primul lucru care merită văzut la Salamanca e marea catedrală. Aceasta este una din cele mai mari ale Spaniei. Este de fapt vorba de două construcții diferite – catedrala veche ce datează din secolul 12 și cea nouă construită trei secole mai târziu. Am vizitat catedrala de unde am urcat în vechiul turn unde am putut admira o priveliște superbă a orașului. După ce am mers pe străduțele comerciale pline de magazine de suveniruri dar și alimentare cu jambon agățat la vitrine am ajuns în piața mare din Salamanca.

Plaza Mayor este o bijuterie arhitectonică. Este o piață dreptunghiulară închisă, construită în secolul 18 cu scopul de găzdui spectacole și lupte de tauri. Aici privitorii admirau luptele de corida de la balcoanele clădirilor ce o împrejmuiesc. În prezent în piață se regăsesc o mulțime de terase și restaurante. Aici am încheiat ziua servind cina la restaurant însoțită de o bere bună.

A doua zi dimineața am plecat mai departe în drumul nostru spre Portugalia. Am ales drumul spre sud prin Spania după ce ne-am consultat cu alți șoferi, mergând către Caceres, Merida pentru a trece granița în apropiere de Badajoz.

Principala oprire a zilei a fost dincolo de graniță în pitorescul orășel portughez Evora aflat la o sută de kilometri est de Lisabona. Este un oraș foarte cochet și modern, cu un nivel de trai peste media portugheză dar în același timp încărcat cu multă istorie și tradiție.

Evora are o istorie de milenii încă din vremurile celților. Mai târziu a fost cucerit de romani în vremea lui Cezar devenind o colonie importantă a imperiului. Există multe ruine romane păstrate și azi, cel mai important fiind vechiul templu roman construit în stil corintian în cinstea împăratului Augustus. Pe lângă partea istorică, Evora e genul de oraș în care cel mai bun lucru de făcut este să te rătăcești pe străduțele înguste pietonale. Tradiția de a vopsi toate casele în alb și galben a fost păstrată de secole iar străduțele au astfel o frumusețe aparte.

În centrul vechi se găsește catedrala Evora care nu are o dimensiune impresionantă dar este plină de decorații cu azuleos la interior. La doi pași se află probabil locația cea mai vizitată de turiști. Este vorba de biserica San Francisc care include o capelă foarte neobișnuită. Este vorba de Capela Oaselor, construită și decorată integral din oase umane, mai exact cu oasele a peste 5000 de călugări ce au slujit cândva aici. Se stă ceva la coadă pentru a intra în capela, fiind mulți amatori de experiente macabre. Pe ușa capelei scrie așa: “Noi oasele ce aici stăm, pe ale voastre le așteptăm”. Înfricoșător.

Am părăsit după prânz Evora plecând mai departe spre capitală. Nu departe, am văzut un semn către un monument neolitic de care auzisem așa că am mai făcut un ocol. Este vorba de Almenderes Cromlech, un monument construit din menhire vechi de peste 8 milenii, cel mai mare monument neolitic din Iberia și unul din cele mai mari din lume. Drumul până la Cromlech nu are asfalt pe ultimii kilometri, dar l-am făcut cu mașina fără probleme.

De aici până la Lisabona am mai mers o oră până la podul 25 Aprilie ( podul mai puțin faimos decât renumitul pod Vasco da Gama, dar ceva mai practic din direcția din care veneam) construit peste râul Tejo unde. Pe sensul de intrare în oraș se percepe taxă și de obicei se formează cozi foarte mari. După mult stat în trafic am ajuns în cartierul Alfama din centrul vechi unde urma să petrecem mai multe zile și să lăsăm la o parte condusul devenind pietoni prin capitala Portugaliei.

Centrul din Burgos, pustiu la 42 de grade