Circuit în Elveția – Partea 3 – Zermatt!

După serpentinele de la Grimsel am ajuns la Tasch, un mic sat de munte aflat la zece kilometri de Zermatt. Mai departe au voie sa treacă numai vehiculele electrice, accesul cu mașini poluante fiind complet interzis. A fost locul potrivit pentru cazare și pentru a lăsa mașina – am stat la Monte Rosa, o pensiune superbă pe care o recomand oricui ajunge în zonă. Tasch este un sat de poveste, frumoase case din lemn sunt răsfirate pe pajiștea verde uriașă la poalele munților iar în capătul văii se vede cel mai frumos munte dintre toți, Matterhorn.

Matterhorn în germană înseamnă vârful pajiștei (matter – pajiște, horn – vârf) . Numele său italian este Cervino, derivat din latina însemnând locul cerbului. Este printre cele mai înalte vârfuri din Alpi la 4478 m și în același timp unul din cele mai dificile de escaladat. Matterhorn este însa atât de cunoscut datorită formei spectaculoase, fiind unul din munții din lume cu cele mai multe fotografii sau picturi. Vârful cu stânci ascuțite care se înalță din zăpadă de mai jos oglindit pe malul lacului a fost imortalizat în nenumărate imagini. Matterhorn apare în multe filme Hollywood-iene, iar unul dintre marii săi fani a fost chiar Walt Disney. Acesta, venit la turnarea unui film în Zermatt s-a îndrăgostit de munte și i-a folosit imaginea în nenumărate desene animate și mai mult a construit o replică a acestuia în parcul Disney-land din Anaheim. Mai multe informații aici.

La Zermatt și mai aproape de Matterhorn aveam să mergem a doua zi. Până atunci am făcut o plimbare prin frumosul sat Tasch iar seara am revenit la pensiune. Proprietarul – un om minunat – ne-a ajutat cu pregătirea zilei următoare. Mai întâi am servit o cină excelentă pregătită de soția dânsului, pe terasa pensiunii în timp ce priveam apusul peste Matterhorn. Am discutat apoi despre opțiunile pentru ziua următoare. Ne-a recomandat să luăm trenul cu cremalieră din Zermatt spre Gornergrat la peste 3000 metri. Dar asta doar dacă vremea permite și ne-a recomandat să așteptăm dimineața pentru a decide. Zis și făcut. Dimineața devreme, proprietarul ne aduce micul dejun și o hârtie alături. Era o poză făcută cu webcam-ul de pe vârf. Soare superb și nici urmă de nori, ba chiar temperatura era peste zero. Din nou eram norocoși, ne spune gazda că nu a mai văzut cer așa senin de săptămâni întregi. Încântați, am hotărât să mergem. Știam că prețul este foarte mare – cam 80 de franci elvețieni de persoană (aproape 70 de euro), dar merita. Mai mult, gazda noastră ne-a oferit bilete reduse, mai ieftine decât la gara cu 75 de franci de persoana. Asta includea și trenul Tasch-Zermatt care costa încă 16 franci.

Așadar am plecat pe jos spre gara Tasch, la 5 minute de mers lăsând mașina la pensiune. Lângă gară este o mare parcare pentru toți vizitatorii din Zermatt cu mașini pe benzină. De acolo se pleacă cu trenul care circulă la fiecare 20 de minute și face cam tot atât timp până la destinație. Am mai fost înainte cu trenurile elvețiene și trebuie să vă spun că sunt cele mai confortabile trenuri iar punctualitatea trenurilor de aici este neîntrecută. Nu există trenuri de mare viteză, dar la peisajul minunat ar fi și păcat să nu poți să te bucuri de el. Am plecat la drum pe șina șerpuita pe malul râului Vispa urcând către Zermatt.

Din gara Zermatt am ieșit într-un sat de basm. Mai multe mini-taxiuri evident electrice așteptau turiștii să-i transporte la hotel. Acoperișurile caselor și pensiunilor de o frumusețe aparte străluceau sub soarele puternic și verdele intens al pădurii. Ce mai, pentru mine un adevărat paradis! Dar înainte să vizităm Zermatt vom lua trenul spre vârfuri.

Am așteptat doar câteva minute la micuța gară de peste stradă și am plecat la drum cu biletele care deja le aveam. Gornergrat Bahn este cea mai înaltă cale ferată în aer liber din Europa. Este o cale ferată cu cremalieră care urcă din Zermatt de la 1600 de metri până pe platoul Gornergrat la 3100. Drumul durează puțin peste jumătate de oră incluzând câteva stații intermediare până în vârf, iar peisajele care le străbate sunt fenomenale. Cascade, lacuri alpine și vârfuri semețe noi apar după fiecare viraj al trenului. Mai întâi se urcă printr-o pădure de brazi densă, apoi se ajunge pe pajiști verzi iar mai sus domina zăpada care e din ce în ce mai multă cu cât urcăm. Pe pajiști am văzut mai multe căprioare și marmote, iar pe culmi vulturii veghează din înălțimi.

Ajungem în cele din urmă la gara Gornergrat. Cum coborâm din tren ne așteptau mai multi căini St. Bernard pentru poze. Refuzăm pe stăpâni, dar o băutură caldă merge foarte bine. Sunt aproape zece grade afară iar soarele strălucește foarte puternic. Incredibil, sunt la peste 3000 de metrii în tricou și nu mi-e frig de loc. La umbră sau într-o rafală de vânt, e totuși altă poveste, frigul se simte destul de bine. În apropiere se află un restaurant și observatorul astronomic și puțin mai sus vârful Gornergrat de 3135 m. În jur peisajul este superb. Uriașii Monte Rosa și Matterhorn domina valea iar mai jos s-a format un ghețar uriaș. Aici se regăsesc cele mai înalte 5 vârfuri din Alpi după Mont Blanc, Monte Rosa (4634) fiind cel mai înalt dintre ei. Nu prea mai am multe epitete ca să descriu peisajul așa că vă invit să vedeți pozele de mai jos.

La întoarcere am savurat din nou peisajul și trecerile prin mai multe zone climatice. De aici am plecat la plimbare prin Zermatt. În afară de o mică biserică unde am asistat la slujbă, un muzeu alpin și un hotel luxos nu mai e mare lucru de văzut prin Zermatt. Totuși, orășelul ascunde un peisaj fantastic la fiecare colț. După fiecare străduță sau casă răsare o nouă priveliște și mai frumoasă decât cea dinainte. Casele tradiționale aproape toate din lemn, vechi și împodobite cu flori și picturi sunt minunate. Eu unul, dacă aș avea ocazia, aici mi-ar plăcea cândva să mă pensionez și să mă bucur de liniște, aer și peisaj. Sigur nu-mi trebuie mai mult.

Cu greu am plecat din Zermatt, dar trebuia să mai și ajungem la Geneva pentru a prinde avionul de a doua zi. La gară lângă expres-ul de Tasch, aștepta să plece și Glacier Express, trenul turistic care merge de la Zermatt la St. Moritz și Davos, probabil trenul cu cel mai spectaculos traseu. Noi mergem doar până la primul sat, din păcate. Din Tasch am luat mașina și am plecat la drum înapoi spre Geneva.

O dată ramași munții în urmă, am avut parte de căldură caniculară. Am făcut o pauză pentru masă la Sion, capitala cantonului Valais. Aici sunt 34 de grade! Elveția la temperatura asta, arăta ca New York-ul în unul din filmele cu sfârșitul lumii, nici țipenie de om pe stradă și totul e închis. Orașul e modern, dar are și un centru vechi cu un castel cu ziduri înalte construit deasupra pe un deal. Pe vremea asta și mai ales după ce locuri am văzut, nu ne mai ardea și de vizitat. Am găsit totuși ceva de mâncare printre multele restaurante ferecate și am plecat din nou la drum.

Dincolo de Lausanne până la Geneva am mers bară la bară. Se încheia primul weekend însorit al verii de care și localnicii s-au bucurat din plin și se întorceau la rândul lor spre casă. Dimineața, din avion am decolat peste vârfuri și mi-am luat la revedere încă o dată de la Matterhorn… pe curând.

Pensiunea Monte Rosa