Am tot auzit în ultima perioadă lucruri frumoase despre Oradea de la prieteni care au ajuns pe acolo, ceea ce m-a făcut să pun orașul printre locurile unde îmi doream să ajung. Nu mai fusesem de mic în Bihor, iar la final de an m-am gândit că ar fi o destinație nu mai bună pentru un scurt city-break în mini-vacanța dintre Crăciun și Anul Nou.

Am vrut să închei anul cu o plimbare frumoasă, iar Oradea a fost cea mai bună alegere, într-o perioadă când vremea se anunța bună cu temperaturi mult peste cele normale.

Plecarea a fost o decizie de ultim moment. Nu se punea problema de condus până acolo, pentru că nu voiam să pierd o zi pe drum. Erau totuși opțiuni multiple de zboruri. Cea mai convenabilă variantă a fost un zbor dus din București la Baia Mare cu Tarom și întoarcere din Oradea cu Blue Air.

 

Am plecat de pe Otopeni pe o vreme frumoasă, după amiaza. De-abia trecuse Crăciunul și afară erau 15 grade și soare.

 

Zborul a trecut repede – nici n-am terminat bine urcarea peste Carpați că am început coborârea spre aeroportul din Baia Mare. Totul a durat 45 de minute.

 

Am sosit pe Aeroportul Internațional Maramureș

 

Pentru deplasarea între Baia Mare și Oradea, cea mai confortabilă variantă a fost închirierea unei mașini. Am închiriat de la compania Autonom.ro și am fost întâmpinat în parcarea aeroportul. Am avut un Renault Megane nou iar serviciile lor au fost ireproșabile.

 

Nu mai fusesem la Baia Mare, astfel că nu am putut rata o scurtă plimbare prin oraș. Am parcat aproape de piața centrală iar de acolo am luat-o la pas.

Spre surprinderea mea, am descoperit Târgul de Crăciun deschis în piața orașului. Spun asta pentru că în multe orașe din țară târgurile s-au anulat complet din cauza pandemiei.

 

Piața din Baia Mare era frumos luminată iar deasupra tuturor era un mare de Crăciun

 

La târg se vindeau produse tradiționale din Maramureș, de la mezeluri și brânzeturi, la sculpturi din lemn și haine de lână

 

Turnul Ștefan e un simbol al orașului

 

Catedrala catolică

 

Am înnoptat la un hotel din Negrești-Oaș la 50 de kilometri de oraș. De acolo am plecat la drum dimineața spre Oradea.

 

La drum spre Oradea via Satu Mare. Sunt 200 de kilometri din Baia Mare iar drumul durează ceva mai puțin de 3 ore.

 

Am oprit la jumătatea traseului la Carei, chiar în centrul localității, unde se află Castelul Karoly.

 

Castelul a fost construit în 1794 și extins un secol mai târziu. A aparținut familiei de nobili maghiari Karoly. Lăsat în paragină deceniile trecute, acesta a fost renovat recent în 2018 și azi arată impecabil, adăpostind un muzeu ce merită cu siguranță o vizită.

 

Sala mare din centrul castelului

 

Apartamentele familiei Karoly

 

O aripă a castelului adăpostește o expoziție numită ExpoAfrica ce include o colecție vastă de trofee de vânătoare din Africa. Trofeele aparțin lui Pánczél Zoltán Tibor, care din averea strânsă din firma pe care a condus-o (Fornetti România) și-a finanțat expedițiile de vânătoare în Africa. Partea asta nu mi-a plăcut deloc pentru că nu pot să înțeleg pasiunea asta de a ucide și mai ales de a te mândri cu asta. Expoziția a fost creată în 2013 după moartea „autorului” care nu a ținut ca și capul său să fie expus alături de cele ale animalelor ucise.

 

Curtea palatului Karoly

 

Mai departe, nu mai e mult până la Oradea. Drumul este impecabil

 

Am sosit la Oradea și am lăsat mașina în parcarea supra-etajată din centrul orașului ce tocmai fusese inaugurată

 

Am ieșit chiar pe malul Crișului Repede, râul care traversează orașul de la est la vest

 

Oradea a fost declarată ca una din cele mai sigure destinații turistice europene în anul pandemic 2020.

 

Piața Unirii din Oradea este inima orașului. În mijlocul ei este statuia lui Mihai Viteazu, iar în jur sunt mai multe biserici și clădiri de epocă. Toate au fost restaurate recent și arată impecabil

 

Catedrala Adormirea Maicii Domnului este cea mai importantă biserică ortodoxă. Este numită popular Biserica cu Lună, datorită mecanismul unic din turla sa. Este vorba de o sferă aurie care se rotește o dată cu fazele lunii.

 

Peste stradă de Biserica cu Lună, este catedrala greco-catolică Sf. Nicolae, cea mai mare dintre bisericile din Piața Unirii

 

În fine, a treia biserică din piață este Biserica romano-catolică Sf. Laszlo.

Toate 3 sunt recondiționate și clădirile sunt una mai frumoasă decât alta.

 

Cea mai frumoasă clădire din tot centrul vechi al Oradei este Palatul Vulturului Negru. La vremea inaugurării, în 1907, palatul adăpostea mai multe restaurante, magazine, un hotel și un cazinou. Clădirea a fost recondiționată și arată splendid dar cele mai multe spatii ale sale sunt încă de închiriat.

 

Pasajele din Palatului Vulturului Negru

 

Tramvaiul este mijlocul de transport cel mai comun în Oradea

 

Am mers apoi la masa de prânz la un restaurant din apropiere. Rosecas este un local pe care îl recomand, cu mâncare foarte bună și prețuri destul de mici.

 

Parcul 1 Decembrie

 

Prin tot centrul se pot găsi panouri turistice cu informații utile

 

Un alt obiectiv turistic important, ceva mai departe de piaăa centrală, este Cetatea Oradea.

 

Este vorba de o altă construcție renovată recent din oraș. Vechea cetate a fost inițial ridicată în secolul XI, fiind ulterior distrusă și reconstruită de mai multe ori de-a lungul secolelor. Este una din cele mai mari fortificații din România. Are formă de stea fiind înconjurată de ziduri groase, canale cu apă și 5 bastioane pentru apărare.

 

Curtea interioară adăpostește o biserică și mai mult muzee, dintre acestea cel mai interesant fiind Muzeul orașului Oradea.

 

Nu aveam mari așteptări când am intrat la muzeu astfel că am avut parte de o surpriză foarte plăcută. Am dat de un muzeu interactiv excelent organizat, comparabil cu altele pe care le-am vizitat în străinătate. Muzeul are mai multe secțiuni, prezentând istoria orașului din vremurile medievale până în zilele noastre.

Se începe cu istoria bătăliilor din Evul Mediu

 

Războaiele mondiale

 

Istoria mai recentă din perioada comunistă

 

Catacombele de sub cetate

 

Revenind spre oraș pe lângă catedrala episcopală

 

Dovadă a unui oraș multicultural în care de-a lungul secolelor au locuit diverse culte religioase este și Sinagoga din Oradea, ultimul loc pe care l-am vizitat.

 

Cupola splendidă din sinagogă

 

Am părăsit mai târziu centrul orașului dar am mai făcut o oprire în Oradea la Dealul Ciupercii, locul de unde se vede cel mai frumos orașul de sus.

 

Vederi cu Oradea de sus

 

Nu am înnoptat in Oradea, ci am poposit la Băile Felix la 12 kilometri de oraș.

 

Am stat la Hotelul International, unul din cele mai faimoase centre de tratament cu apă termală din stațiune. Era liniște în Băile Felix, foarte putini turiști dar hotelurile se deschiseseră înainte de Anul Nou.

 

Am profitat de cazare pentru a trece pe la baza de tratament din hotel, dar și pe la piscinele în aer liber cu apă termală.

 

Mai aveam o zi la Oradea înainte de zborul de seară spre casă. Pentru că văzusem mai tot ce era de vizitat în Oradea am plecat cu mașina spre Munții Bihorului în direcția faimoasei Peștera Urșilor.

 

Am făcut un scurt popas pe traseu la Dobrești unde se află un baraj unic în țară datorită sistemului de deversare apei. Deversorul din Vida este proiectat ca o pâlnie prin care se scurge apa când crește nivelul.

 

Tranzitând prin orașul Beiuș

 

Am sosit apoi la Peștera Urșilor aproape de localitatea Chișcău. Nu era aglomerație deloc astfel că am putut vizita peștera rapid într-un grup mic.

 

Peștera Urșilor este una dintre cele mai spectaculoase din România. A fost descoperită în 1975 având o lungime de 1.5 kilometri din care jumătate sunt vizitabili.

Peștera este faimoasă datorită celor 140 de schelete de ursi de cavernă descoperite acolo. Acum 15.000 de ani locul era adăpost pentru mai multe animale, iar o dată cu prăbușirea peretelui de la intrarea în cavernă, ursii au rămas captivi acolo. Dincolo, de fosilele expuse, peștera este de o frumusețe deosebită.

Câteva fotografii făcute pe ascuns în peșteră

 

La ieșire sunt mai mult tarabe cu suveniruri tradiționale

 

La revenirea spre Oradea a apărut și soarele. Mai aveam timp astfel că am mers înspre Salonta, un mic ocol spre aeroport.

 

La Salonta am oprit pe la Euro Buffalo, cea mai mare fermă de bizoni din Europa unde am admirat animalele de la marginea drumului.

 

Tot la Salonta am mers la restaurantul pescăresc Ancora unde am servit cina pe malul lacului.

 

Înainte de lăsarea serii am sosit la aeroportul Oradea, la noul terminal inaugurat anul trecut.

 

A fost plimbarea perfectă pentru finalul unui an unde am stat foarte mult pe acasă. Am revenit la București în ajunul Anul nou și cu speranța unui an mai bun.