Expediție prin Kashmir și Punjab – Partea 2 – Trecătoarea Zojila și casele plutitoare din Srinagar

 

După o primă zi în care am străbătut partea cea mai înaltă a drumului Leh – Srinagar și am înnoptat la Kargil, orașul aflat la jumătatea traseului, eram pregătiți să mergem mai departe. După un somn lung de 12 ore pot să spun și eu că mă aclimatizasem cu altitudinea și eram în formă maximă. Am plecat cu mașina de la hotel imediat după răsăritului soarelui conform insistențelor șoferului nostru care ne-a avertizat că dacă plecam mai târziu trecătoarea montană se putea închide.

După vreo oră de mers am făcut prima oprire la memorialul războiul din Kargil. Memorialul este construit în onoarea victoriei armatei Indiene de la ultimul conflict direct cu Pakistan-ul din 1999. În acel an, în luna mai, imediat după topirea zăpezilor, trupele Pakistaneze au invadat valea Ladakh reușind să ocupe câteva avanposturi importante de pe drumul strategic Leh – Srinagar (singurul care traversează Kashmirul de la est la vest). După două luni de lupte armata indiană a câștigat războiul recucerind teritoriile. Războiul este foarte interesant din două puncte de vedere – este un exemplu de luptă modernă pe un teren montan extrem de dificil și în plus este singura confruntare militară directă cunoscută între două state care dispun de focoase nucleare. La memorial am vizitat muzeul, conduși chiar de unul dintre comandanții bazei care ne-a povestit cu mândrie despre bătălii și ne-a arătat exponatele din muzeu insistând pe armele și echipamentele capturate de la pakistanezi.

Am trecut mai apoi printr-o vale verde extrem de frumoasă în care pe perioada verii se instalaseră mai multe tabere de păstori împreună cu turmele lor. Mai departe am început să urcăm serios, ajungând din nou la mare altitudine de peste 3500 de metri. Trecătoarea pe care trebuia să o traversăm se numește Zojila iar drumul este considerat unul din cele mai periculoase ale lumii.

Când am intrat în trecătoare, șoferul nostru s-a oprit, a coborât lângă mașină și s-a așezat în genunchi. Când a revenit l-am întrebat de ce a oprit și ne-a spus că s-a rugat “să scăpăm cu viață din trecătoare”. Asta a fost foarte încurajator mai ales ținând cont că meseria lui era să conducă prin Kashmir în fiecare zi. După ce am mai mers puțin am înțeles de ce. Trecătoarea era într-adevăr ceva de speriat. Drumul nu era asfaltat iar în cele mai multe locuri nu aveau loc două mașini una lângă alta. Drumul șerpuiește de-a lungul unui versant de munte extrem de abrupt pe care se merge aproape vertical într-o coborâre lină până la un capăt unde după o curbă în ac de păr se coboară la fel în linie mai jos. Sunt vreo douăzeci de niveluri de drum așa iar cel mai mare pericol sunt stâncile care cad atunci când o mașină trece pe la un nivel superior. Șoferul nostru a stat mai mult cu privirea în sus să vadă “ce cade” decât cu ochii la drum. La fiecare curbă stau excavatoare ale armatei care intervin imediat ce se prăbușește o secțiune de drum, dar când se întâmplă asta drumul se închide mai multe ore sau chiar zile. Am avut noroc mare că am prins o zi însorită pentru că dacă ar fi plouat era evident că nu aveam cum să trecem. După jumătate de oră de mers pe serpentine, rugăciunile șoferului nostru au fost ascultate și am trecut cu bine de Zojila. Mai jos un mic fragment de pe drum:

 

 

Am coborât mult de la Zojila, iar o dată ajunși în vale am ajuns într-o altă lume – Valea Kashmir, un paradis verde, locul pe care atât indienii cât și pakistanezii îl consideră cel mai frumos din lume. Am oprind lângă o cascadă unde am avut ocazia să ne mai dezmorțim iar șoferul nostru a profitat de ocazie să spele mașina de praf. Mai târziu, am oprit la Sonmarg, cea mai renumită stațiune montană din zonă. Locul este faimos pentru peisaje și tot de acolo se pleacă în pelerinaje religioase către Amarnath, o peșteră foarte importantă în credința hindusă. Dacă tot am adus vorba de religie, până la Kargil am trecut printr-o zonă aproape exclusiv budistă. De la Kargil încolo, marea majoritate a locuitorilor sunt musulmani și totul e diferit – de la aspectul caselor din sate până la fizionomia oamenilor și hainele purtate de ei.

Nu mult după ora prânzului am sosit la Srinagar. Acolo am avut ultimele peripeții cu șoferul nostru care nu găsea hotelul, un houseboat pe lac. Am oprit să întrebăm niște localnici să ne ajute să găsim hotelul “Lilly of Nageen”. Într-un final am dat de un polițist prietenos care s-a urcat în mașina noastră ca să ne arate drumul. Am fost lăsați la un hotel iar angajații au venit să ne ia bagajele. Ni s-a părut ciudat de la început că locul nu semăna cu pozele care le aveam pe booking. Mai mult la recepție am văzut că locul avea un alt nume și am realizat că polițistul ne-a dus la alt hotel – probabil ca să își ia și el un comision. Culmea e că cei de acolo nu voiau să recunoască că nu e alt hotel ci încercau să ne păcălească că avem rezervare la ei. Abia după ce i-am pus să-mi spună cum mă cheamă din rezervare au recunoscut. Am plecat cu bagajele pe jos dar nu înainte să le zicem câteva vorbe de bine. Nu prea departe de acolo am reușit să găsim adevărata cazare unde am fost întâmpinați călduros. Am stat la o frumusețe de houseboat pe malul lacului Nageen. Era practic un vapor ancorat la mal, doar al nostru cu mai multe camere și un angajat care era acolo să ne facă de mâncare și orice mai aveam nevoie. De la fereastra camerei se vedeau sute de nuferi infloriți și păsări colorate pe lac. Toate astea la 40 de euro pe noapte.

Srinagar este capitala de vară a Kashmirului. Un oraș cu peste un milion de locuitori în marea lor majoritate musulmani. Srinagar a fost cândva un mare centru turistic. Pe vremea ocupației britanice era locul preferat de englezi pentru vacanțe către zone mai răcoroase. Aceștia petreceau săptămâni întregi pe unul dintre sutele de vapoare plutitoare (houseboat) care de care mai luxoase, fie ancorați la mal, fie plutind pe lacul Dal. Srinagar a continuat să fie o destinație turistică de nivel mondial până în anii 80 când a început un val de confruntări civile și atentate teroriste îndreptate împotriva armatei indiene. De atunci turismul a decăzut dramatic iar turiștii străini au devenit o raritate, chiar dacă locul este de o frumusețe rară. Patronul hotelului ne-a povestit și el mai multe; ne-a spus că bunicul lui era înstărit și deținea 4 houseboats pe lac care aduceau un venit bun familiei. El le-a moștenit dar a fost forțat să vândă 3 dintre ele și să plece să lucreze în Japonia după ce turiștii n-au mai venit.

Din păcate nu am stat decât o noapte la Srinagar, mi-ar fi plăcut să stăm mai mult. Pentru că aveam foarte puțin timp, l-am rugat pe gazda noastră să ne organizeze un scurt tur al orașului cu mașina. Am mai rezervat și o plimbare cu barca la întoarcere la asfințit și l-am rugat pe băiat să ne cumpere niște beri (care nu se găseau ușor, alcoolul fiind interzis în oraș).

Patronul a venit personal cu noi să ne fie ghid. Am făcut o plimbare de vreo două ore cu mașina. Prin oraș există foarte multe palate și grădini impozante construite în secolele 15-17 pe vremea împăraților moguli. Am vizitat mai întâi grădinile Shalimar Bagh, un parc cu fântâni arteziene, lacuri artificiale și foișoare frumos decorate. Grădinile sunt un loc preferat pentru localnici pentru o plimbare la adăpost de căldură. Erau 40 de grade afară iar unii copii nu mai rezistau caniculei și s-au aruncat direct în apă. Mai apoi am mers la palatul Pari Mahal, construit pe unul din dealurile înalte de la marginea orașului. Am văzut acolo niște grădini frumoase și am putut observa vizitatori localnici îmbrăcați foarte elegant dar și priveliștea deasupra orașului. Pari Mahal e unul din cele mai bune locuri pentru o vedere peste Srinagar.

Mai apoi am mers în centrul vechi. Pe drum am observat mai mulți predicatori islamici care opreau trecătorii care le păreau de alte religii pentru a le povesti despre Mohamed. Alții ofereau gratuit cărți religioase non-musulmanilor. Ne aflam în apropierea marii moschei din oraș (Jamia Mosque). Am oprit să o vizităm dar inițial nu am fost lăsați. Abia după ce am avut o discuție cu imam-ul moscheii (care a insistat să ne explice diferențele dintre islamism și creștinism, de ce Iisus era doar un profet și de ce religia lor e mai bună) ni s-a permis accesul. Ultima oprire după lecția din Coran a fost un magazin de covoare persane și eșarfe din cașmir de mare calitate, dar din păcate cu prețuri exorbitante.

Am revenit la hotel după tura de oraș. Urma cireașa de pe tort: plimbarea pe lacul Dal. Barca ne-a luat chiar de la ușa sufrageriei noastre iar băiatul a sosit cu marfa mult așteptată: berea Kingfisher luată pe “sub mână” (a fost de altfel una din cele mai scumpe beri pe care le-am luat în lume). Am mers mai întâi pe micul lac unde eram noi ancorați, Nageen, iar după ce am trecut pe sub un pod s-a deschis sub ochii noștri marele lac Dal, plin de nuferi colorați. Imaginați-vă că Delta Dunării s-ar afla la Bușteni la poalele Bucegilor – cam asta e lacul Dal, un loc de o frumusețe rară. Am navigat vreo oră pe lac, iar turul l-am încheiat urmărind culorile apusului reflectându-se pe apă. La întoarcere am dat și de mai mulți comercianți pe bărci care vindeau de toate (dacă n-am ajuns noi la bazar, a ajuns bazarul la noi) și cu ocazia asta luat mai multe cadouri pentru acasă, inclusiv renumitele eșarfe din lână de cașmir după o negociere asiduă.

Seara ni s-a pregătit un curry “kashmirez” ca la carte. Ni s-au servit mai multe boluri cu diverse feluri de cărnuri și legume alături de mult orez și lipii. A fost una dintre cele mai picante (spicy) mese pe care le-am servit vreodată. Patronul pensiunii a trecut să ne salute și ne-a invitat să mergem cu el la nunta unui văr. Chiar ne-am gândit serios să mergem cu el, dar până la urmă am zis pas că aveam zbor dimineața următoare. Ne-a promis totuși că dacă câștigă la pariuri ne oferă o reducere la cazare (la ei la nunți o activitate importantă sunt pariurile; trebuie să aibă și ei un viciu dacă n-au voie să bea alcool). I-am urat multă baftă iar noi am mai deschis o bere “de contrabandă” care a mers numai bine cu curry-ul picant.

Tot ce am povestit aici și imaginile de mai jos s-au întâmplat în aproximativ 12 ore. A fost o zi cu adevărat plină. Dimineața urma să părăsim Kashmirul de pe aeroportul Srinagar. Destinația: Amritsar.

 

Am plecat la drum dimineața devreme

dsc08682

Prima oprire: Kargil War Memorial

dsc08697

Memorialul e construit pentru comemorarea victoriei din 1999

dsc08708

Soldații la instrucție

dsc08707

Comandantul ne-a oferit un tur al muzeului

dsc08727

Exponatele de prim rang sunt armele capturate de la pakistanezi

dsc08715

dsc08714

Întâlniri cu animalele de la munte – mai întâi caii

dsc08738

și turmele de oi

dsc08768

Casele păstorilor

dsc08772

Un peisaj de vis

dsc08781

Râuri și cascade apar de pe fiecare versant

dsc08794

Am sosit la trecătoarea Zojila

dsc08810

La 3500 de metri șoferul nostru a făcut o pauză să se roage

dsc08831

Intrăm în trecătoare și se termină și asfaltul

dsc08820

 Marea problemă sunt pietrele care prăbușesc de la cei care traversează mai sus

dsc08840

La curbe utilajele sunt tot timpul pregătite să refacă drumul

dsc08843

Există și porțiuni mai late pe unde se poate trece pe lângă alte mașini

dsc08866

Jumătate de oră mai târziu, am revenit pe asfalt

dsc08894

Am coborât în vale

dsc08908

Valea e o frumusețe

dsc08910

Stațiunea Sonmarg

dsc08920

Existau și câteva hoteluri decente acolo

dsc08917

Caii așteaptă pelerinii

dsc08921

Nu e Elveția. E Kashmir

dsc08932

Șoferul nostru a profitat de pauză să spele mașina

dsc08947

Iar noi să facem niște poze

dsc08942

Drumul a devenit aglomerat mai la vale

dsc08958

Sosind la Srinagar

dsc08995

Am sosit cu chiu cu vai la houseboat-ul nostru, Lilly of Nageen

dsc08987

Livingul de pe barcă

dsc08981

Vederea de la fereastra camerei

dsc08972

Nuferi infloriți

dsc09245

Am plecat cu mașina la un mini-tur de oraș

dsc09048

Am oprit la grădinile Shalimar Bagh

dsc09006

Pavilionul principal al grădinilor

dsc09022

Erau peste 40 de grade, căldură sufocantă

dsc09039

Iar copiii se aruncau direct în apă

dsc09027

Fântâni arteziene amenajate pe lac

dsc09054

Următoarea oprire, palatul Pari Mahal

dsc09109

Cocoțat pe un deal oferă cele mai bune vederi peste oraș

dsc09070

Zoom pe lacul Dal

dsc09091

și pe un joc de golf din vale

dsc09093

Peisajul e minunat

dsc09085

Curtea principală a palatului

dsc09081

Foto cu localnici

dsc09102

dsc09103

Am oprit și la un atelier de covoare.

dsc09132

Lupta religioasă continuă prin Srinagar

dsc09130

Centrul vechi al orașului

dsc09137

Moscheea din Kargil

dsc09143

Sălile de rugăciune

dsc09147

Fortul de pe deal

dsc09154

Houseboats pe lac

dsc09127

Revenind la pensiune am plecat la plimbare cu barca

dsc09159

Pensiunea noastră de pe apă

dsc09161

N-am avut nevoie să mergem în bazar, a venit bazarul la noi pe lac. Aici barca cu eșarfe de cașmir

dsc09168

Trecem de pe lacul Nageen spre marele lac Dal

dsc09170

Lacul cu nuferi de la poalele munților

dsc09172

Relaxare totală după două zile foarte lungi

dsc09195

Marfă de contrabandă prin Srinagar: bere

dsc09196

Nuferi pe lacul Dal

dsc09184

Picături de rouă

dsc09192

Bucurându-mă de peisaj

dsc09179

Soarele coboară

dsc09210

Culorile apusului

dsc09217

Ziua nu putea să se încheie decât cu un curry tradițional

dsc09232

Leave a Reply