Italia este țara unde am petrecut cele mai multe vacanțe. În general au fost escapade de weekend, dar cu timpul am ajuns prin majoritatea zonelor țării și mă simt grozav acolo de fiecare dată când revin. Calabria („vârful cizmei”) rămăsese una din puținele provincii italiene pe unde nu fusesem, fiind mai dificil de vizitat în lipsa unui zbor direct. Iarna trecută la început de an, am reușit să sosesc și acolo.
Am zburat atunci la Catania în Sicilia, de unde am luat o mașină și am trecut strâmtoarea Messina cu feribotul. Am petrecut două zile în Calabria unde am stat la un hotel în apropiere de Tropea. Am vizitat Tropea, cea mai renumită stațiune din regiune, orășelele pitorești Scilla și Pizzo, am ajuns la eleganta capitală Reggio Calabria dar și la satul fantomă Pentedatillo. Înapoi în Sicilia am vizitat puțin orașul port Messina și am urcat pe vulcanul Etna pe care l-am găsit acoperit de zăpadă. Cel mai mult, m-am bucurat de soare și vremea mult mai călduroasă decât era la noi în ianuarie. Mai departe, vă las cu un mic foto reportaj din călătorie.
La drum cu mașina din Catania în direcția portului Messina
La Messina am mers direct la feribot. Nu am prins mari cozi, am cumpărat biletul dus-întors de la case și în câteva minute eram pe vapor
Traversarea strâmtorii Messina spre continent a durat vreo 20 de minute
Villa San Giovanni este portul din Calabria unde opresc feriboturile. De acolo am mai făcut puțin până la Scilla, primul loc unde am poposit mai mult. Am oprit mai întâi în centru.
Scilla este o localitate tipică pentru Calabria. Se află pe malul mării Tireniene și deasupra caselor sale vechi se înalță un frumos castel medieval.
Castelul Ruffo este o fortăreață militară ce datează încă din secolul 11. Timp de secole a fost unul din principalele avanposturi de apărare din sudul Italiei.
Am făcut și un scurt tur al castelului admirând vederile peste Scilla de pe ziduri
Vedere și de jos de pe faleză
Am continuat apoi spre Tropea pe autostrada A2. Tronsonul dintre Scilla și Vibo este unul din cele mai nou construite și are zeci de tuneluri și viaducte care traversează dealurile Calabriei
Pentru că vremea era așa frumoasă nu am mers întâi la hotel, ci direct către plaja din Tropea. Am înțeles imediat de ce locul este atât de apreciat de italieni. Plaja are nisip alb, fin, o mare foarte limpede iar peisajul sub stâncile abrupte este superb.
Vederi cu Tropea, orașul cocoțat pe stânci
Biserica Santa Maria dell’Isola, în vârful unei alte stânci
Am urcat și până în centrul vechi. N-a fost deloc ușor, sunt câteva sute de trepte de la plajă.
Mi-a atras atenția catedrala din Tropea care se numește Santa Maria di Romania. Este neclară originea numelui, unii spun că icoana făcătoare de minuni expusă aici a fost adusă chiar din țara noastră, alții spun că ar fi de fapt din Constantinopol, iar Romania era un nume dat pe vremuri Imperiului Bizantin.
Mai departe am continuat plimbarea pe coasta de la vest de Tropea, unde pe țărmul accidentat se pot vedea o mulțime de plaje splendide. Cred că vara este superb să mergi la mare aici
De pe coastă se poate vedea și vulcanul Stromboli
Relaxare la malul mării
Mai pe seară am ajuns și la hotel. Am stat într-un hotel de 4 stele elegant de pe dealurile de peste Tropea. Tariful: numai 35 de euro pe noapte
La cină am rămas la restaurantul hotelului unde serveau o pizza excelentă
Dimineața, am mai vizitat Pizzo, un alt orășel pitoresc calabrez. Și acolo am vizitat un castel medieval: Castello Murat, în temnițele căruia a fost deținut cumnatul lui Napoleon Bonaparte.
Tot la Pizzo, am mai văzut biserica Piedigrotta aflată într-o peșteră chiar pe plajă
Interiorul aparte al bisericii
Mai târziu, am făcut cale întoarsă spre vest înspre capitala provinciei: Reggio Calabria
Reggio Calabria este un oraș mare, cu peste 200.000 de locuitori. Nu știam prea multe despre el, dar s-a dovedit a fi un oraș foarte cochet și elegant. Faleza din Reggio se întinde pe câțiva kilometri și este cea mai pitorească zonă.
Amfiteatrul Arena dello Stretto, locul ideal pentru a admira Sicilia și navele care traversează strâmtoarea.
Statuia Atenei la malul apei
Cea mai frumoasă vedere cu vulcanul Etna nu este în Sicilia, ci de pe malul celălalt, de la plaja din Reggio Calabria
Frumoasa catedrală
Orașul are mai multe muzee, dar de departe cel mai interesant este Muzeul Arheologic, care include cea mai mare colecție de obiecte antice grecești și romane descoperite prin tot sudul Italiei.
Câteva imagini cu descoperirile arheologice expuse la muzeu
Cel mai de preț exponat de la muzeu sunt bronzurile Riace, statui grecești perfect intacte ce datează de acum 3 milenii descoperit în anii 80 pe fundul strâmtorii.
Nu departe de muzeu, ruinele castelului Aragonese
Am continuat excursia dincolo de oraș, în zona cea mai de sud a Italiei continentale
Prin Calabria și Sicilia se pot vizita mai multe sate fantomă. Mai precis sunt sate abandonate, fie din pricina izolării, secetei sau a unor molime din trecut. Poate cel mai fascinant exemplu este Pentedatillo, un sat construit într-un cadru natural superb și total abandonat de peste un secol.
Satul este inaccesibil cu mașina. Drumul recent construit pentru turiști se oprește la 2 kilometri.
La plimbare pe străduțele satului pustiu. Nimeni nu locuiește aici nici în prezent, dar sunt câteva afaceri deschise: un restaurant rural, 2-3 magazine cu suveniruri și câțiva ghizi care oferă tururi.
Este un sat absolut fermecător, iar la lumina apusului arăta parcă și mai frumos
Am plecat din Pentedatillo înainte de lăsarea serii. Localnicii spus că noaptea aici apar stafiile sătenilor
Dimineața, am revenit în Sicilia cu feribotul. De data aceasta, am prins aglomerație și a fost foarte convenabil că aveam deja biletul de întoarcere cumpărat de la Messina.
Nu am poposit prea mult timp la Messina. Ca orice mare port al Europei, este un oraș cam nesigur.
Singurul loc chiar frumos din Messina mi s-a părut catedrala Santa Maria Assunta și turnul său cu statui
În trecere, am poposit puțin și la Taormina, faimoasa stațiune a Siciliei, revăzând panorama peste Isola Bella
Cheile Alcantara, un loc foarte pitoresc al Siciliei, la poalele vulcanului Etna
Iar dacă tot eram acolo, nu m-am abținut să nu urc către vârful marelui vulcan
Mica Lancia s-a ținut bine și pe serpentinele Etnei
O vedere mai rar întâlnită: zăpadă în Sicilia. La peste 1500 de metri, era din plin
Am mers până la Rifugio Sapienza, la 2000 de metri
Frumos contrastul între zăpadă și lavă
Câteva vederi de pe Etna, în încheiere
Noaptea aceea am dormit la un hotel din apropiere de aeroportul Catania. Dimineața devreme, am decolat spre casă

































































Foarte frumos, numai ca Fiatul 500 e un Lancia Ypsilon…:))))
Mulțumesc! Buna observație! O sa corectez 🙂