Dintre toate atracțiile ce merită văzute în Mexic, cel mai mult mi-am dorit să ajung la Chichen Itza, marele oraș al Mayașilor și una din cele 7 noi minuni ale lumii.

Imperiul Mayaș a cunoscut cea mai mare amploare în secolele 9 și 10 când teritoriul său acoperea o zonă vastă a Americii Centrale, incluzând Guatemala, Belize și sud-estul Mexicului de azi. Mayașii au construit orașe mari cu monumente impunătoare precum Tikal, Caracol sau Chichen Itza.

Asemenea celorlalte popoare băștinașe, mayașii au fost decimați de lupte și boli după sosirea conchistadorilor, dar au reușit să își mențină o civilizație mai redusă tocmai până în secolul 17. Multe dintre orașele mayașe au fost distruse în timp, dar cel care s-a păstrat cel mai bine de departe este Chichen Itza, în Yucatan, în estul Mexicului.

Se poate ajunge de pe Riviera la Chichen Itza cu excursie de o zi. Există o mulțime de companii care oferă tururi cu ghid. Mult mai convenabil este o excursie pe cont propriu cu mașina unde poți să-ți faci programul cum dorești. Am condus până la Chichen Itza iar drumul a fost foarte ușor. Ba chiar, plecând de dimineața am putut vizita în aceeași zi marele sit arheologic, orașul Valladolid dar și două cenote renumite.

Drumul de la Playa del Carmen a durat 2 ore. Cei 180 de kilometri au fost în cea mai mare parte pe autostrada cu taxă Cancun – Merida.

 

Am plecat la 8 dimineața de la hotel și la 9 eram la Chichen Itza. Asta se datorează diferenței de fus orar dintre statele Yucatan și Quintana Roo. A fost grozav că am ajuns dimineața, când e mai răcoare și miile de vizitatori zilnici nu sosiseră încă. La prânz temperaturile din centrul Yucatan depășesc deseori 40 de grade.

 

Intrarea la Chichen Itza are prețuri diferite pentru străini, mexicani și locuitori ai statului. Am plătit tariful cel mai mare de 614 pesos, adică vreo 35 de dolari. Nu am stat prea mult la coadă dimineața, dar am înțeles că aceia care au ajuns mai târziu au așteptat chiar ore bune.

 

Complexul arheologic de la Chichen Itza este unul imens. Am mers vreo 5-6 kilometri și nu cred că am acoperit decât jumătate. Sunt zeci de clădiri – temple, arene, piramide și cenote.

 

Orașul Chichen Itza a fost construit între secolul 8 și 12, cunoscând cea mai mare amploare în jurul anului 1100 când era capitala Imperiului Mayaș.

Cum intri în sit ajungi la piața centrală unde se află marea piramidă, numită de spanioli El Castillo. Este cea mai cunoscută și impresionantă construcție din complex. Piramida are o înălțime de 30 de metri și era un templu în onoarea lui Kukulcan, zeul șarpe cu pene.

 

Alăturat este o altă structură impunătoare: stadionul

 

Jocul cu mingea era pentru mayași unul dintre cele importante ritualuri religioase. Două echipe formate din 3-4 jucători se înfruntau pe terenul mare într-un joc cu o minge din cauciuc.

 

Scopul era de a introduce mingea prin cercul de piatră aflat la 5-6 metri înălțime. Jucătorii puteau lovi mingea doar cu șoldul. Evident, un „gol” era o realizare rară, dar se mai obțineau puncte pentru diverse lovituri în ziduri.

Multe din aceste meciuri se încheiau cu sacrificii umane. Culmea, echipa care era sacrificată era cea câștigătoare, moartea pentru Kukulcan fiind o mare onoare.

 

Templul jaguarului era unul din locurile de sacrificiu, zidurile acestuia fiind decorate inclusiv cu cranii umane.

 

Principalul loc de sacrificiu era însă Cenote Sacro. Pentru a ajunge la acesta se merge pe aleea ceremonială lungă de un kilometru. Pe traseu era plin de comercianți care tocmai ce își deschideau tarabele.

 

Se pot găsi multe suveniruri frumoase la tarabele de la Chichen Itza. Tarifele de pornire sunt mereu mari, dar se poate ajunge la un preț rezonabil după negociere.

 

Cenote Sacro era locul unde aveau loc ceremoniile și cele mai multe sacrificii, inclusiv umane. Apa din cenote era în acele vremuri plină cu crocodili. La începutul secolului trecut, fundul apei a fost săpat și s-au găsit acolo sute de schelete de oameni dar și bogății din aur, argint și jad.

 

Revenind în zona centrală am admirat și mai bine El Castillo.

Templul are și niște ingeniozități arheologice unice. La solstiții, la ora prânzului, umbra scărilor devine chiar șarpele cu cap de pasăre.

 

Templul războinicilor era cea mai mare clădire din vechea Chichen Itza

 

Iguane printre coloanele antice.

 

Prin jungla de la sud de Castillo mai sunt o mulțime de clădiri impresionante. Acestea au fost aduse la lumină în ultimele decenii și se pare că mai există încă multe altele care nu au fost excavate.

 

Caracol, o clădire despre care se spune că era folosită ca observator astronomic.

 

La Iglesia, cea mai decorată clădire din tot complexul

 

O ultimă vedere cu El Castillo

 

După vreo 4 ore de plimbare am încheiat turul la Chichen Itza. Era ora prânzului și deja se făcuse insuportabil de cald.

 

Pe căldura de afară, cea mai bună idee pentru următoarea oprire era o baie răcoritoare. Asta se poate face la una din mulțimea de cenote amenajate din apropiere. Am oprit la cea mai faimoasă dintre acestea: Ik Kil.

Marele cenote Ik-Kil văzut de sus

 

Pentru a ajunge la nivelul apei se coboară printr-un tunel.

 

Gata de o baie bună

 

Grădinile de la Ik Kil

 

Am oprit mai târziu la Valladolid, cel mai mare oraș din zonă aflat la 50 de kilometri de Chichen Itza

 

Străzile cu case colorate din oraș.

 

Catedrala catolică San Bernardino este cel mai important monument din Valladolid.

 

Imagini din claustrul catedralei

 

Am prins ceva trafic la ieșire din Valladolid dar am putut admira mai bine peisajul.

 

Pentru că deja prinsesem gustul, am mai oprit la un cenote înainte de întoarcerea la hotel.

 

La Saytun sunt două cenote unde se poate înota. Una dintre ele este amenajată cu un podium în mijloc și oferă oportunități pentru tot felul de fotografii.

 

N-am ratat nici eu ocazia, iar apoi m-am aruncat direct în apa rece.

 

Celalalt cenote de la Saytun.

 

Am revenit la hotel după încă vreo oră, înainte de lăsarea serii.

 

Tulum este un alt sit mayaș care merită vizitat. Se află la extremitatea sudică a Rivierei Maya, la 60 de kilometri sud de Playa del Carmen. Dintre toate orașele antice indigene, Tulum este special pentru că se află chiar pe malul Mării Caraibelor într-un cadru natural splendid. Parcarea auto se află la vreo 2 kilometri de situl arheologic. Se poate ajunge acolo fie pe jos, fie cu autobuzul turistic (de preferat).

 

Harta complexului de la Tulum

 

Pentru că este mai aproape de stațiuni, la Tulum ajung aproape la fel de mulți turiști ca la Chichen Itza. Cu greu am croit drum printre grupurile interminabile de turiști americani și ghizi.

 

Orașul era înconjurat de ziduri. Aici este una dintre intrări

 

Primele vederi de la Tulum. Era nor, din fericire, si am putut vizita pe o temperatură suportabilă. Altfel, nu prea există umbră pe nicăieri.

 

Câteva din clădirile antice bine păstrate

 

Toate aceste clădiri erau pictate și decorate cu sculpturi cândva. Pe alocuri, se mai văd urme ale decorațiunilor.

 

Nu lipsesc iguanele nici de aici

 

Așa arăta Tulum acum 1000 de ani.

 

El Castillo, cea mai mare clădire din complex.

 

Cel mai frumos lucru la Tulum este traseul de pe malul mării. Acesta oferă vederi superbe la tot pasul

 

Vederi de la Tulum

 

Dacă situl arheologic Tulum este frecventat masiv de turiști, orașul Tulum aflat la câțiva kilometri este de evitat. Este considerat un fief al traficanților de droguri din Quintana Roo și au avut loc câteva atentate acolo chiar și în ultimii ani. De aceea, la plecare am revenit direct la hotel, ocolind orașul.

 

Ultima zi, înainte de plecarea spre casă, am mai vizitat două locuri strâns legate de mayași la Cancun, nu departe de aeroport.

 

Mai întâi Museo Maya Cancun, un muzeu arheologic aflat chiar între resorturile de lux din Zona Hotelera.

 

O reprezentare a ce povesteam mai devreme. Aceasta este zona care era ocupată de mayași în jurul secolului 12. Punctele roșii sunt toate orașele lor descoperite de arheologi.

 

Muzeul din Cancun deține o colecție mare de artefacte antice. Desigur, nu se compară cu Museo de Antropologia din Ciudad de Mexico.

 

Prin curtea muzeului

 

Tot pe fâșia de nisip din Cancun se află situl arheologic El Rey, un alt oraș important al civilizației Maya.

 

Ce mi-a plăcut mult la El Rey, e că nu era mai nimeni acolo, spre deosebire de Chichen Itza și Tulum unde abia aveam să trec de turiști.

 

La El Rey, iguanele sunt majoritare.

 

Am încheiat plimbarea în același loc de unde o începusem cu patru zile în urmă, la Playa Delfines din Cancun.

 

La aeroportul Cancun, după ce am returnat mașina. Urma din nou un zbor lung spre casă, începând cu vreo 11 ore până la Istanbul.

 

La revedere, Cancun!