Turul lacului Konstanz. Un zbor cu zepelinul

Lacul Konstanz (sau Bodensee cum îl numesc germanii) este format de fluviul Rin la nord de Alpi fiind cel mai mare lac din Europa Centrală. Are o suprafață totală de peste 11.000 de kilometri iar țărmurile sale sunt împărțite de Germania, Elveția și Austria. În jurul lacului sunt multe orașe pitorești, în special pe partea germană – Konstanz, Friedrichshafen, Lindau și Meersburg fiind toate locuri foarte pitorești, Bregenz este principalul port austriac, iar în Elveția puțin mai departe sunt St. Gallen și pitoreasca regiune rurală Appenzell.

Vara aceasta am petrecut un weekend frumos pe malurile lacului, explorând majoritatea acestor zone. Mai întâi am stat în Elveția la un hotel din St. Gallen, iar apoi am traversat spre malul nordic al lacului și am înnoptat la Friedrichshafen, unde mi-am îndeplinit un vis, am zburat cu zepelinul.

Planul inițial era să zburăm la Friedrichshafen, chiar pe malul Bodensee, cu un zbor nou lansat de Wizz Air din București. Din păcate, ruta s-a anulat înainte să debuteze, dar am avut o alternativă bună de a zbura la Memmingen, ceva mai la nord. Am plecat din România pe o vreme caniculară.

Vremea în Germania era foarte diferită. Plouase mult și temperaturile scăzuseră până la 15 grade! În alte condiții, ne-ar fi displăcut vremea dar după ce am înfruntat săptămâni de căldură extremă acasă, chiar ne-am bucurat de răcoare. Am luat mașina închiriată de la aeroport și am pornit la drum spre Bodensee.

De la Memmingen până pe malurile lacului se conduce o oră (sau chiar mai puțin dacă vrei să testezi limitele mașinii pe Autobahn). Primul popas a fost la Bregenz în Austria, un oraș cu un centru cochet și un castel vechi cocoțat pe deal.

Am pornit la pas prin centrul din Bregenz în căutarea unui restaurant. La ora cinei, majoritatea localurilor erau complet rezervate.

Am ajuns până pe promenada din Bregenz de pe malul lacului Konstanz

Acolo am găsit masă la unul din localurile cele mai mari din oraș, chiar pe malul apei

Mi-era dor de un gulaș

Noaptea mai târziu am sosit la cazarea din Elveția. Am stat chiar în centrul orașului St. Gallen, vis-a-vis de primărie

Hotelul unde ne-am cazat

Dimineața am pornit la pas prin oraș

Case din centrul vechi din St. Gallen

O mulțime de biserici prin centru

Cea mai mare dintre ele este mănăstirea.

St. Gallen Abbey este cel mai important așezământ religios din Elveția. Biserica a fost construită în secolul 8 pe locul unde a trăit pelerinul catolic irlandez Gallus, unul dintre cei care au creștinat regiunea. Locul a devenit un important centru de pelerinaj iar cu timpul s-a transformat într-o mare mănăstire în jurul căreia s-a dezvoltat orașul.

Interiorul splendid al bisericii veche de 12 secole. Tot complexul face parte din patrimoniul mondial UNESCO

Marea atracție din mănăstire (și din St. Gallen) este însă biblioteca. Aceasta se poate vizita cu o rezervare online și este una din cele mai populare atracții turistice din Elveția. Dincolo de colecția impresionantă de manuscrise vechi de multe secole, camera principală arată incredibil.

Pe la prânz am plecat din St. Gallen pentru a vedea două atracții din apropiere: fabrici renumite care produc 2 bunuri foarte apreciate ale Elveției – ciocolată și cașcaval

Prima oprire a fost la Chocolarium, un loc extrem de popular pentru turiști, un muzeu adăpostit de faimoasa fabrică de ciocolată Munz.

Muzeul este o adevărată extravaganță, un loc al imaginației

Am asistat întâi la un film despre istoria fabricii. Scaunele din sala de cinema sunt în formă de cuburi de ciocolată

Vedere peste liniile de asamblare din fabrică

Fiecare cameră oferă diverse feluri de ciocolată pentru degustare, prezentări ale tuturor ingredientelor și chiar o fântână de ciocolată. Cea mai căutată cameră este cea unde vizitatorii pot să-și pregătească singuri o tabletă de ciocolată și să o decoreze cu toate ingredientele posibile.

După decorare, ciocolata obținută este pusă în niște frigidere industriale înainte de a fi ambalată. Pentru copii, e ceva fantastic

Fabrica de cașcaval Appenzeller este și ea la fel de renumită. Se află într-un sat la vreo 20 de kilometri sud de St. Gallen

Am admirat la fabrică procesul de fabricare al roților de cașcaval, complet automatizat, în timp ce am degustat sortimentele produse.

Brânza rămâne la maturat de la câteva săptămâni până la câteva luni

Peste stradă de fabrică, am mai vizitat și muzeul tradițiilor rurale din Appenzell, una dintre cele mai pitorești regiuni ale Elveției.

Aparate semi-automate de țesut

Costume tradiționale din cantonul Appenzell

Vedere rurală din Appenzell în timp ce printre nori au apărut și razele soarelui

Orășelul Appenzell este capitala cantonului și unul din cele mai frumoase locuri din Elveția

La plimbare pe străzile super pitorești din oraș

Muzeul Appenzell, adăpostit de clădirea primăriei

Muzeul prezintă tradiții meșteșugărești ale regiunii.

A fost o scurtă incursiune în Elveția, unde am văzut locuri pe unde nu mai ajunsesem. După amiaza am mers din nou spre malul lacului Konstanz, la Romanshorn, de unde am trecut cu feribotul înapoi spre Germania.

Feriboturile de la jumătatea lacului circulă vara din oră în oră. Am făcut 40 de minute pe feribot debarcând direct în portul din Friedrichshafen. O călătorie mult mai comodă decât ar fi fost ocolul lacului la volan.

Cazarea noastră a fost chiar în centrul Friedrichshafen, într-un apartament superb aproape de lac.

Ziua următoare, am făcut o plimbare cu mașina pe țărmul german al lacului, o zonă plină pe plantații de viță de vie.

Biserica din Birnau, poate cea mai frumoasă de pe malurile Bodensee

O altă atracție importantă este Pfahlbauten, un muzeu în aer liber, un sat de case de lemn construite pe piloni pe apă.

Satul-muzeu este o reconstituire a unui sat neolitic descoperit de arheologi în apele lacului, acesta era o așezare unică în centrul Europei în anul 4000 înaintea erei noastre.

Vederi cu satul de la Phalbauten. Fiecare casă prezintă aspecte din traiul locuitorilor de acum 6 milenii.

A treia oprire a zilei a fost la Meersburg, cel mai pitoresc sat german de pe Bodensee

Castelul nou din Meersburg

Castelul renumit din oraș este altul. Fortăreața medievală Burg Meersburg este unul din cele mai vechi castele intacte din Germania. Construcția sa a început în secolul 7, iar forma actuală a castelului datează din secolul 12.

Moara de la poarta Burg Meersburg

Imagini din turul castelului

Vederi cu lacul de pe zidurile cetății

Piața centrală din pitorescul Meersburg

Un ultim popas al excursiei, la castelul din Salem

Înapoi la Friedrichshafen, am vizitat Zeppelin Museum, cea mai mare atracție din oraș.

Contele Ferdinand von Zeppelin este cel care a fondat în oraș la finalul secolului 19 faimoasa sa fabrică de dirijabile.

Aparatele de zbor Zeppelin au cunoscut o mare amploare în anii 20 devenind principalul mijloc de transport pe distanțe mari. Dirijabilele asigurau transportul intern în Germania dar făceau și rute transatlantice până în Statele Unite, unde navele produse la Friedrichshafen au cunoscut o mare popularitate. Un drum din Europa în America cu dirijabilul se făcea în 3-4 zile comparativ cu mai multe săptămâni cât ar fi durat călătoriile cu vaporul.

Dirijabilele erau imense, aveau o structură metalică și erau umplute cu heliu. Cele mai mari modele atingeau lungimi de 250 de metri.

Cabinele pasagerilor erau în partea inferioară și asigurau tot confortul pe durata călătoriei. Pasagerii aveau cușete mari iar la bucătărie se preparau tot felul de delicatese.

Modele ale dirijabilelor produse la fabrica Zeppelin. Aparatele aveau de obicei 3-5 elici mari care puteau fi redirecționate pentru a deplasa nava pe orizontală și pe verticală

Cel mai faimos dirijabil construit în oraș a fost Hindenburg. Aceasta era cea mai mare navă fabricată vreodată și făcea legătura transatlantică spre New York într-o călătorie ce deseori traversa oceanul în numai 48 de ore.

Hindenburg a devenit faimos datorită tragediei aviatice la aterizarea în America când nava a luat foc sub privirile unei mari mulțimi venite la întâmpinare și sub camerele de filmat. 35 de pasageri din cei 97 și-au pierdut viața în accident, rămas în istorie ca primul dezastru major capturat pe peliculă.

Accidentul a avut loc în 1937. Întâmplarea nefericită face ca importul de heliu să fi fost declarat ilegal în State în acea perioadă iar din această cauză dirijabilul era umplut cu hidrogen, gaz puternic inflamabil. Cauzele accidentului au rămas neelucidate dar teoria cea mai comună este că o țigară aprinsă într-un loc nepotrivit a făcut ca nava să ardă în totalitate în doar câteva secunde. Sabotajul intenționat a alimentat multe teorii ale conspirației peste secole.

Un alt muzeu fascinant din Friedrichshafen dedicat tot aeronauticii este Dornier Museum, aflat lângă aeroport.

Claude Dornier este un alt inovator al zborului originar din oraș, care a înființat aici o mare fabrică de avioane. Au fost mai întâi avioane militare si apoi avioane de transport de pasageri. Cea mai mare parte din flota de bombardiere nazistă a fost produsă la fabrica Dornier. Aceasta a fost distrusă complet de bombardamentele aliate în 1944 dar compania a continuat să existe prin fabrici relocate în Spania sau Elveția.

Muzeul are o colecție impresionantă de aeronave produse de Dornier în deceniile sale de existență.

Pentru mine, marele moment mult așteptat al vacanței era zborul cu zeppelinul pe care îl aveam programat la finalul zilei. Zborurile moderne sunt operate de compania Zeppelin NT, care are sediul la aeroportul din Friedrichshafen. Compania organizează călătorii de durate ce variază între 30 și 120 de minute deasupra lacului Konstanz operand dirijabile noi construite cu materiale moderne dar respectând designul de acum un secol.

La sala de așteptare de la Zeppelin NT am făcut check-in la fel ca la un zbor cu avionul și am primit un instructaj de siguranță. Zborul cu zeppelinul la Friedrichshafen este o experiență de lux, foarte scumpă dar pot spune acum că am făcut-o că merită toți banii.

Am rezervat zborul cu mai multe luni în avans. Locurile se epuizează cu mult timp în urmă și am avut noroc mare că am prins unul. La fel de mare noroc am avut cu vremea. Zborurile se anulează când vremea este urâtă așa cum fusese în ultimele zile, dar în după amiaza aceea am prins o vreme superbă. După mai multe zile mohorâte cu ploaie și vânt a apărut un soare splendid.

Dirijabilul venea dintr-o excursie anterioară iar la aterizare a coborât aproape de nivelul solului fiind ancorat cu o sfoară. Pasagerii se îmbarcă pe rand pentru a menține greutatea cabinei – coboară doi pasageri și urcă alți doi.

Îmbarcarea în zeppelin. Nu au trecut mai mult de 2 minute pentru schimbul de pasageri.

Cabina este una extrem de confortabilă. Sunt numai 12 locuri pe fotolii, toate la geam. Ferestrele sunt foarte mari și permit o vedere grozavă a peisajelor.

Decolarea a fost atât de lină încât abia dacă am realizat că am plecat.

La decolare se leagă obligatoriu centurile de siguranță iar după ce se atinge altitudinea de croazieră de 300 de metri, pasagerii se pot plimba liber prin cabină. Se pot deschide și geamurile pentru a face niște fotografii grozave.