Turks & Caicos este un șirag de insule din Marea Caraibelor aflat la est de Bahamas. Nu este un stat independent ci aparține de Marea Britanie, denumirea oficială fiind de Overseas British Teritory. Arhipelagul a fost descoperit de spanioli (unii spun chiar de către Columb în prima sa expediție). Populațiile indigene Taino au fost rapid decimate de conchistadori iar insulele au rămas nelocuite până în secolul 17. Atunci au sosit coloniștii englezi care au transformat insulele într-o uriașă bază de producție de sare de mare. Turks & Caicos au făcut parte din posesiunile britanice, fiind conduse din Bahamas sau din Jamaica, dar în 1970 când acestea au devenit independente, locuitorii de aici au ales să rămână fideli coroanei.
În zilele noastre Turks & Caicos este unul din cele mai bogate state din Caraibe, cu un nivel de trai foarte înalt datorat băncilor offshore și turismului exclusivist. Sunt 60.000 de mii de locuitori din care cea mai mare parte trăiesc pe insula Providenciales. Aceasta este și destinația turistică de top și cea mai dezvoltată zonă. Providenciales (sau Provo cum o alintă turiștii) se bucură de câteva dintre cele mai frumoase plaje ale lumii și a dezvoltat în special un tip de turism de lux.
Sunt puține hoteluri și apartamente disponibile turiștilor în Turks & Caicos iar marea lor majoritate au tarife astronomice. Am petrecut o săptămână acolo la un apartament splendid care tocmai se deschise și de aceea am prins un deal bunicel. Doar ca să vă faceți o idee, cu o lună înainte să ajungem în Provo, nu exista nici măcar o cazare mai ieftină de 400 de euro pe noapte în toată țara. Din fericire, noi am dat mult mai puțin și am putut să ne bucurăm de o săptămână de vis pe insule.
După ce petrecusem prima parte din vacanță la Orlando în Florida și după un scurt sejur în Bahamas, soseam în Turks & Caicos la bordul unui avion British Airways.
Încă din aer, m-au fascinat culorile apei din Providenciales
La aeroport formalitățile de intrare le-am făcut rapid, nefiind nevoie de vreo viză. Am avut în schimb un mic incident pentru că nu am putut să ne luăm bagajele din cauza unei alerte cu bombă.
Turks & Caicos a fost afectat în 2024 de sute de asemenea alerte, motivul fiind că mai mulți turiști americani au fost arestați pentru că aveau la ei gloanțe sau arme de foc, fapt dur pedepsit aici. Prietenii și familiile acestora s-au răzbunat amenințând aproape zilnic cu bombe sau atentate în aeroporturi și încă solicită eliberarea prizonierilor.
Am pierdut vreo 2 ore cu incidentul acesta alături de sute de alți pasageri, până am putut pleca.
Chiar dacă insula Provo este mică – are doar 20 de kilometri de la un capăt la altul – o mașină a fost indispensabilă să ne deplasăm.
Prima oprire a fost la hipermarket. De acolo ne-am făcut provizii pentru zilele următoare. Spre surprinderea noastră, am găsit un magazin imens aprovizionat cu orice am fi putut avea nevoie. Prețurile erau mari dar măcar nu ne-a lipsit nimic
Ne-am cazat la un apartament nou într-un complex rezidențial foarte elegant.
Apartamentul arata splendid, era echipat cu tot ce puteam avea nevoie și ne aflam la doi pași de mare. Cel mai mult mi-a plăcut terasa imensă. Până la mare aveam 5 minute de mers.
Seara am ieșit la masă la un restaurant din apropiere unde ni s-a alăturat fauna locală.
Soția era puțin îngrijorată de rechinii care ar exista în apele din Turks & Caicos. După ce gazda ne-a asigurat că nu există niciunul în Provo, ca un făcut, cine credeți că a trecut prin apă pe lângă restaurant? Din fericire a fost primul și ultimul rechin pe care l-am întâlnit.
Dimineața, admirând la cafea vederea frumoasă de la terasa noastră.
Micul dejun l-am servit la noi la apartament în fiecare zi. Ziua următoare era chiar Paștele, astfel că am păstrat puțin și tradițiile de acasă. Pe lângă mâncarea locală, am avut la masă și ouă vopsite și cozonac.
Aceasta este harta insulelor Turks & Caicos. Cel mai în vest este insula Providenciales unde am stat noi, apoi sunt înșirate insulele Caicos (North, Middle, East și South). Mai la est se află insula Grand Turk unde este și capitala Cockburn Town. Noi ne-am petrecut majoritatea zilelor pe plajele splendide din Provo, dar am făcut și două excursii. Una dintre ele a fost pe North și Middle Caicos cu feribotul și mașina, iar cealaltă cu avionul până pe Grand Turk.
Ca etimologie, „caicos” este un cuvânt al băștinașilor care înseamnă șirag de insule, iar „turk” este numele dat de englezi, datorat unui cactus local ce se aseamănă cu o pălărie de turc (un fez).
Prima zi am început-o cu o plimbare prin centrul elegant al insulei. Majoritatea clădirilor de acolo sunt bănci, cu siguranță multe dintre ele folosite pentru a ascunde diverse averi de clienți din toată lumea. Mai sunt și tot felul de magazine de lux dar și restaurante sau cafenele.
Prima după amiază am petrecut-o într-un fel mai aparte. Am mers la Royal Gulf Club T&C pentru a juca golf. A fost prima oară în viață când am jucat iar locația era chiar deosebită pentru că acest club e renumit și face parte din turul mondial PGA. Chiar dacă sportul a fost recomandat de președintele țării noastre tuturor, este o distracție foarte scumpă. Am avut însă un discount semnificativ la club și așa ne-am decis să petrecem toată ziua acolo.
Am jucat de 2 ori un traseu cu 18 gauri. Nu am luat un caddy (adică valet) ci ne-am descurcat noi cu crosele și mașina de golf închiriată.
Gata de distracție!
Între găuri aveam ecranul de navigare la mașinuță de golf
Golful s-a dovedit a fi un sport mult mai greu decât mi-am imaginat. Am jucat la dificultate redusă și chiar și așa aveam distanțe de acoperit până la gaură de 2-3 sute de metri și o mulțime de obstacole precum lacuri sau dealuri.
Palmaresul primei ture: am reușit 2 găuri sub PAR (adică ținta de lovituri per gaură), am dat două 2 mingi în lac și una în pădure 🙂
Masa de prânz am servit-o la restaurantul clubului
La runda a doua ne-am descurcat puțin mai bine. Poți să joci oricât timp, dar e bine să nu rămâi prea în urmă pentru că vin ceilalți jucători și trebuie să te aștepte să termini. Din fericire, nu era aglomerat la club în acea zi că altfel s-ar fi făcut coadă mare după noi. Soția s-a descurcat mult mai bine și m-a bătut ambele jocuri.
Nu știu dacă o să mai repetăm experiența cu golful, dar prima oară ne-am distrat pe cinste.
Am încheiat ziua pe plaja Leeward, locul ideal din Providenciales pentru a admira apusul pe mare
Zilele următoare în Turks & Caicos au fost o relaxare totală. Le-am petrecut pe toate la plajă. Am văzut multe plaje splendide în jurul lumii dar puține se compară cu cele din Provo. Nisipul fin și culoarea oceanului sunt fantastice.
Grace Bay se întinde pe vreo 5 kilometri și este cea mai faimoasă plajă din Provo. A fost votată pe Tripadvisor în mai multe rânduri – cea mai frumoasă plajă din lume. Acolo ne-am petrecut și cea mai mare parte din timp.
Imagini de pe Grace Bay, fără alte comentarii. Cum se zice – „no filters”
Cea mai clară apă pe care am văzut-o undeva
La unul din beach bar-urile de pe Grace Bay
Apusul pe Grace Bay
Dacă ne săturam de mare (ceea nu a fost cazul) aveam și o piscină grozavă la noi la apartament.
Grace Bay nu este singura plajă frumoasă din Providenciales. Într-una din zile am mers până în vestul insulei. Acolo se află Chalk Sound, un parc natural unic cu un lac de culoare bleu deschis înconjurat de pădure de mangrove.
Un sat din vestul insulei
În vest există câteva plaje amenajate splendide. Noi am poposit la Sapodilla Beach
Și la Sapodilla Beach culorile sunt ceva nemaivăzut. Marea se adâncește foarte lent iar în apă am putut zări sute de pești colorați.
Fluxul și refluxul sunt puternice în sudul Turks & Caicos. Am observat cum marea s-a retras zeci de metri după amiaza
O stea de mare rătăcită aproape de mal
Vile de lux la Sapodilla. O asemenea proprietate în Turks & Caicos costă peste 10 milioane de dolari
Am făcut și o mini-drumeție pe dealul din apropiere de unde se poate vedea o epavă a unui vas eșuat
Cina la un restaurant elegant de pe malul Chalk Sound
Nu am stat tot timpul pe plajele din Provo și am făcut și 2 excursii pe insulele vecine, unde am vazut desigur… alte plaje.
Prima dintre ele a fost pe North și Middle Caicos. Pentru a ajunge acolo am luat un feribot de pasageri din estul Provo. TCI este singura companie care operează transportul inter-insule.
După două zeci de minute am debarcat la portul din North Caicos.
Pentru a explora mai departe am avut nevoie de altă mașină. Puteam lua și o excursie, dar un tur cu ghid ar fi fost mai scump. Am ales mașina chiar dacă aveam alta închiriată parcată în portul din Provo. Feribot de mașini nu există. Drumul foarte bun a fost o surpriză plăcută ținând cont că ne aflam pe o insulă aproape pustie.
Un scurt popas la Flamingo Pond, un loc unde se pot vedea sute de păsări flamingo roz, e drept de la mare depărtare.
După 30 de kilometri am sosit la podul care unește Middle de North Caicos și am trecut pe insula următoare.
Am mers până unde se termină de tot șoseaua și am poposit la Bambarra
Plaja Bambarra este considerată din nou printre cele mai frumoase plaje ale lumii.
Ce a fost incredibil e că toată minunăția asta de plajă am împărțit-o cu un alt cuplu. Nu mai era nimeni pe kilometri întregi.
Am vazut și țestoase în mare
Am venit cu provizii la noi știind că nu există restaurante și am mâncat la mesele de picnic special amenajate.
După amiază am plecat la drum înapoi. Mai jos e o imagine de pe drum. Pe cuvânt – culoarea mării chiar așa arăta
N-am găsit un restaurant, în schimb am găsit un magazin cu înghețată de casă delicioasă
Ultima oprire a fost la Mudjin Harbor, un resort construit într-un loc natural splendid
Dragon Cay, plaja din apropiere
Revenim pe North Caicos
Feribotul de întoarcere.
Foarte interesant, după amiaza am observat cum drumul pe unde am venit devenise imposibil de navigat din cauza refluxului. A trebuit să o luăm prin larg, pe un drum ocolitor pentru a evita apa scăzută.
Nu cred că am ratat niciun apus în Provo. Acesta l-am văzut de la terasa apartamentului
A doua excursie a fost ceva mai aventuroasă. Singurul mod de a ajunge în capitala Cockburn Town este cu avionul. Zborurile sunt dese, dar de obicei sunt operate cu avioane mici. Am planificat doar o plimbare scurtă, de dimineața până la prânz, lăsând-o pe nevastă la apartament să își facă de cap.
Am plecat din Provo în zori.
După 30 de minute, am sosit pe aeroportul de pe insula Grand Turk. Mare surpriză am avut când la micul aeroport n-am găsit niciun fel de transport – niciun taxi, nici pomeneală de vreun autobuz. Mulți localnici au luat-o pe jos spre oraș. Pentru mine era prea cald de mers 3 kilometri prin soare.
Din lipsă de alte opțiuni, am făcut ce nu mai făcusem niciodată: autostopul
La Cockburn Town totul era închis. Am aflat ulterior, că orașul este animat doar în zilele când sunt vapoare de croazieră în port. În zile ca aceasta, capitala Turks & Caicos e un loc efectiv pustiu
Muzeul național din Turks and Caicos era și el închis
Magazinele de pe faleză, la fel
Singurul loc deschis pe care l-am găsit a fost un mic băruleț. Acolo am servit o gustare și o cafea.
Doamna de la restaurant a încercat să găsească un taxi pentru a reveni la aeroport, dar se pare că toți (cei 2 taximetriști de pe insulă) erau ocupați. A fost extraordinar de amabilă să mă lase chiar ea la aeroport.
Pe drum, am „vizitat” și cea mai mare atracție de pe Grand Turk: replica capsulei spațiale Friendship 7 aflată în locul unde John Glenn a revenit pe Pământ în 1962 după ce a devenit primul american care a înconjurat planeta pe orbită în spațiu.
La aeroport am fost anunțați că avionul are întârziere 45 de minute
Ce poți face când ai de așteptat la aeroportul din Grand Turk? O baie în ocean, pe plaja de peste drum.
La întoarcere am avut parte de un avion și mai mic. A fost în sine o experiență zborul cu el… din fericire am avut vreme bună pe drum
Decolarea peste Grand Turk
Excursia aceasta a meritat mai ales pentru vederile splendide pe care le-am văzut din avion. A fost mai degrabă un zbor panoramic cu avioane de linie.
A venit din păcate și ultima noastră seară în paradisul din Turks & Caicos
Am luat cina la Mango Reef, cel mai cochet restaurant din Provo
Portul turistic Turtle Cove
Dimineața următoare, ne-am strâns bagajele și am părăsit apartamentul nostru frumos
Zborul spre casă era abia după amiaza și am mai avut timp de puțină plimbare. Am trecut pe la Ritz-Carlton, cel mai mare hotel de pe Provo.
O ultimă revedere cu plaja Grace Bay și culorile sale ireale
Ultima masă pe Providenciales am luat-o la un local faimos. Conch Shack este un restaurant pe plajă unde se mănâncă cochilii proaspete, principala specialitate de pe insulă.
Fried Conch
O barcă cu conch proaspăt pescuite
Un pescar ne face o demonstrație cum se scoate carnea din conch
Relaxare înainte de zborul lung spre casă
King of Turks & Caicos
Cu greu ne-am luat la revedere de la acest stat minunat din Caraibe. Din Turks & Caicos am rămas în primul rând cu imaginile idilice ale plajelor. Nuanțele de albastru pe care le oferă oceanul sunt ceva ce nu pot uita ușor. Arhipelagul este fără niciun dubiu printre cele mai frumoase destinații de plajă ale lumii.
Au urmat vreo 10 ore de zbor până la Londra, cu o scurtă oprire la Nassau în Bahamas.














































































































